Forbes Best Cities 2019 | În dezvoltare permanentă, Clujul ocupă locul 3
Cluj-Napoca completează podiumul Forbes Best Cities 2019, clasându-se pe locul 3 în topul „Forbes 40 cele mai bune orașe pentru afaceri”. Datorită evoluției rapide din ultimii ani, orașul de pe Someș amenință din ce în ce mai serios poziția de lider al clasamentului, susțin cei de la Forbes.
Foto: @lucacipaul
Conform Forbes.ro, Clujul a fost în ultimii ani orașul cu cea mai dinamică evoluție din România, în prezent rivalizând cu Bucureștiul în ceea ce privește complexitatea serviciilor pe care le poate acoperi, în special datorită bunei pregătiri a forței de muncă. Astfel, potrivit statisticilor EY, Cluj-Napoca ocupă locul 29 într-un clasament care măsoară calitatea vieții în 72 de orașe din Europa, situându-se cu 26 de locuri mai sus decât Bucureștiul.
Despre siguranță și calitate în Forbes Best Cities 2019
Orașul de pe Someș se situează mai bine decât Capitala nu doar în privința calității vieții, ci și în ceea ce privește siguranța, facilitățile medicale, serviciile de transport și gestionarea ambuteiajelor în trafic, potrivit datelor analizate la centrul Numbeo.
Pe lângă aceste avantaje clare ale Clujului, o problemă serioasă o reprezintă costul chiriilor în raport cu veniturile, cel mai mare preț al chiriei locuințelor înregistrându-se în Cluj-Napoca (cu 3% mai mare decât în București). Tot în Cluj se poate observa și un cost cu până la 20% mai mare pentru un metru pătrat cumpărat al locuințelor aflate la periferia orașului.
De asemenea, conform Vegacomp Consulting, Cluj-Napoca ocupă un loc fruntaș la nivel național în Forbes Best Cities 2019, datorită numărului de proiecte pentru un oraș inteligent, cu 16 de astfel de inițiative. Aplicația de smart parking, internetul gratuit, stațiile de încărcare a mașinilor electrice, plata online a taxelor, autobuzele electrice sunt câteva dintre elementele care au contribuit la dezvoltarea rapidă a orașului.
Ritm stabil în ceea ce privește creșterea populației
Din perspectivă demografică, creșterea populației are loc într-un ritm mai stabil în Cluj-Napoca față de București, în condițiile în care populația Capitalei a scăzut cu aproximativ 55.000 locuitori (0,7%) în ultimii ani 5 ani. Pe de altă parte, în Cluj-Napoca numărul locuitorilor a crescut cu aproximativ 2 procente în aceeași perioadă, datorită sporului natural pozitiv.
Mai mult, conform datelor forbes.ro, Clujul a înregistrat anul trecut un PIB per cap de locuitor de 12.400 de euro (al treilea cel mai mare de la nivel național). Județul Cluj se remarcă și prin numărul ridicat al firmelor cu participație străină la capital (9.627), clasându-se pe locul 3 la nivel național. De altfel, rata șomajului la nivelul județului este de doar 1,8%, iar venitul mediu net a fost în anul 2018 de 3.115 de lei, al doilea cel mai mare de la nivel național, după București.
Afacerile și industriile de succes au propulsat Clujul în Forbes Best Cities 2019
Clujul se mai diferențiază de restul orașelor mari din România prin afacerile sau industriile înfloritoare. Banca Transilvania, fondată în Cluj-Napoca în urmă cu mai bine de 25 de ani, a ajuns cea mai mare bancă din sistemul local după active și domină „Topul Forbes 500 cele mai puternice companii românești din 2018”. Mai mult decât atât, cea mai mare creștere a înmatriculărilor de firme noi și PFA-uri din 2017 a avut loc în județul Cluj, cu 50% mai multe comparativ cu 2016.
De altfel, probabil cea mai de succes industrie din Cluj-Napoca este cea IT. Când ne gândim Cluj-Napoca, ne gândim automat la IT, parcuri industriale care atrag investitori de renume și clădiri de birouri. Sectorul de IT de aici s-a dezvoltat galopant pe parcursul ultimului deceniu, atrăgând giganți precum Google, Emerson, Endava, Bosch sau Microsoft.
Cel mai important hub regional pentru clădirile de birouri
Cluj-Napoca este și cel mai important hub regional pentru clădirile de birouri, conform Forbes Best Office Hubs 2019. La finalul primului semestru al anului anterior, aici exista un stoc de clădiri de birouri moderne de 282.000 de metri pătrați, potrivit companiei de consultanță imobiliară Cushman & Wakefield Echinox.
Dacă la nivelul anului 2013, stocul de birouri din Cluj-Napoca era de aproximativ 150.000 de mp, în 2019 stocul ar putea ajunge la circa 400.000 de mp. De altfel, în Cluj-Napoca a fost încheiată și cea mai mare tranzacție de real-estate din afara Capitalei, după ce frații Dragoș și Adrian Pavăl, fondatorii Dedeman, au semnat contractul prin care rețeaua de magazine va prelua proiectul The Office de la dezvoltatorii complexului, NEPI Rockastle și Ovidiu Șandor, într-o tranzacție evaluată la peste 100 de milioane de euro.
Aeroportul și autostrăzile, avantaje importante
Dezvoltarea județului Cluj și a municipiului Cluj-Napoca a fost favorizată și de existența Aeroportului Internațional Avram Iancu, al cărui trafic a crescut în 2018 până la 2,78 milioane de pasageri, și înregistrând creșteri constante pe parcursul ultimilor ani. Potrivit celor de la Forbes, până în 2030, Aeroportul țintește să ajungă la 7 milioane de pasageri anual, iar, pentru a crește traficul, au fost anunțate investiții de peste o sută de milioane de lei.
Pe lângă transportul aerian, Clujul de dezvoltă și pe partea de autostrăzi. Finalizarea autostrăzii Sebeș-Turda, cu o lungime de 70 de kilometri, care va traversa județele Alba și Cluj, va îmbunătăți viteza de trafic dintre aceste județe și nu numai. De asemenea, un avantaj va fi și Autostrada Transilvania, care va asigura un acces mai rapid spre Budapesta, chiar dacă este mult întârziată, putându-se finaliza spre 2025.
Forbes mai menționează și faptul că autoritățile locale au demarat procedurile pentru realizarea studiilor de pre-fezabilitate și de fezabilitate pentru construirea unei linii de metrou care să traverseze Clujul, proiectul fiind considerat prioritar pentru dezvoltarea viitoare a orașului.
Clujul, oraș cu puternic potențial turistic
Topul Forbes Best Cities 2019 a luat în considerare și potențialul turistic al orașului Cluj-Napoca. Astfel, festivalurile de muzică Untold și Electric Castle, precum și alte festivaluri cum sunt TIFF sau TIMAF, au să devină alte surse consistente de venit pentru județ.
Concurând cu Timișoara, Clujul este principalul competitor al Bucureștiului prin standardele de viață ridicate pe care le oferă, gestionarea forței de muncă prin rata șomajului scăzută, creșterea numărului de salariați și implicit creșterea numărului de locuitori, dar și a numărului de turiști. Această conjunctură generează prosperitate și dezvoltare continuă, orașul având și strategii de stimulare a economiei prin parteneriate cu universitățile locale bazate pe inovare, tehnologizare, cercetare, IT.
