Clujana – în umbra pașilor noștri de peste 100 de ani
Cu un istoric tumultuos, pendulând între perioade de glorie și momente de cumpănă, fabrica de încălțăminte Clujana rămâne unul dintre business-urile cu tradiție ale Clujului, purtând numele orașului mai departe chiar și pe meleaguri străine. De curând a fost anunțată ieșirea din insolvență a vestitei fabrici, atrăgând cu sine ideea unei noi etape de dezvoltare, în care brandul renaște, începe să devină tot mai puternic și prezent, comunicând “pe limba” noilor generații.
Pentru a afla povestea unul dintre cele mai apreciate branduri românești ale tuturor timpurilor, este necesar să facem o scurtă incursiune în trecut, să ne amintim cu drag de fiecare cale pe care fabrica din inima Transilvaniei a străbătut-o din dorința de a sta, la rândul ei, în umbra milioanelor de pași făcuți de clujeni și nu numai.
Drumul începe aici …
Începuturile fabricii coincid cu periplul tânărului Johann Renner, care, după ce învață tăbăcărie în Cehia, pornește în căutarea unui loc de muncă în Bavaria și Saxonia. Este angajat de maestrul Atzner Meszaros, cu a cărui fiică își întemeiază o familie. Cei doi migrează la sfârșit de secol XIX în Transilvania, se stabilesc la Reghin, urmând ca în 1900 să își deschidă primul lor atelier la Cluj. Un an mai târziu, împreună cu familiile Farcas și Hecht, pun bazele Fabricii de Pielarie Frații Renner et Co Ltd. Aceasta va deveni cunoscută la puțin timp de la inaugurare drept cea mai mare fabrică de încălțăminte din Estul Europei.
Continuată ca o afacere de familie, întreprinderea va fi preluată de fiul lui Johann, Gustav Renner, și va fi transformată, după primul război mondial, într-o societate pe acțiuni care vor fi vânate de întreaga elită clujeană. Tot în această perioadă fabrica se extinde, fuzionând, în 1938, cu principalul concurent – producătorul “Turul”. Astfel, povestea continuă sub un alt nume – “Uzinele Dermata”, cea mai mare fabrică de încălțăminte din România.
Clujana în vremea comunismului
În vremea partidului comunist, afacerea trece și ea prin procesul de naționalizare, devenind, în 1948, “Fabrica de încălțăminte János Herbák”. În perioada următoare, se vor prelua și alte companii – uzinele de piele “Cameleonul” și “Victoria”, iar denumirea întreprinderii se schimbă din nou – “Fabrica de Pielărie și încălțăminte Cluj”.
Anii ’80 găsesc compania sub numele actual, “SC Clujana SA”, cu un număr de 11.000 de angajați și 2 secții proprii de tăbăcărie, fabrici de tălpi, de încălțăminte și articole de cauciuc. Putem vorbi, fără îndoială, despre o perioadă de maximă dezvoltare, în care întreprinderea este cunoscută drept cea mai mare fabrică de pielărie din zona de Est a Europei.
Când sfârșitul devine un nou început…
Odată cu Revoluția, începe și etapa de declin pentru Clujana așa cum se întâmplă, de altfel, în cazul majoritar al marilor uzine românești, perioada culminând cu declararea falimentului și închiderea porților fabricii în 1999.
Ceea ce de mulți este privit ca un sfârșit, pentru noii acționari ai fabricii (dintre care majoritar este Consiliul Județean Cluj) se întrevăd speranțele unui nou început. Astfel, 2004 este anul în care se decide reluarea activității cu o primă secție de producție de încălțăminte pe care lucrează, pentru început, un număr de 35 de angajați. Din acel moment, afacerea se dezvoltă treptat, întâmpinând, în 2018, o nouă perioadă de cumpănă în momentul în care fabrica intră în insolvență. Cu toate acestea, activitatea este continuată, strategia se schimbă, iar Clujana comunică tot mai aproape de publicul tânăr și este mai ușor de accesat, deschizând atât magazine fizice, cât și unul online, disponibil clienților la nivel național.
Începutul acestui an vine cu vești bune pentru fabrica din inima Transilvaniei, Tribunalul Specializat Cluj oferind o decizie favorabilă închiderii procedurii generale a insolvenței. În prezent, aceasta dispune de 6 benzi de cusut şi 2 benzi de tălpuit, asigură locul de muncă pentru 400 de angajați și are o capacitate de producție de 1500-1800 de perechi de încălţăminte pe zi.
Clujana este gata să scrie o nouă filă a poveștii sale, iar noi suntem curioși să urmărim cum moștenirea trecutului se va suda cu spiritul modern.
Izabela Rădoi, redactor Cluj.com
Sursă informații și imagini: Biroul de Presă al Consiliului Județean Cluj & Clujana
