Dezvoltarea spațiilor urbane verzi în Cluj-Napoca – realitate sau vis
Comunitatea clujeană este înzestrată cu multe obiective atractive care aduc valoare orașului. De la clădiri cu o arhitectură minunată, stadioane, străzi bine întreținute și marcate, la străzi pietonale și piste de biciclete, toate contribuie la creșterea calității vieții comunitare. Cu toate acestea, un oraș precum Cluj-Napoca are nevoie și de spații urbane verzi unde să ne putem petrece timpul liber relaxându-ne ori practicând diverse activități.
De la clujenii cei mai mici, la cei mai mari, toți găsim în spațiile verzi ale orașului adevărate zone de aventură și de relaxare. Parcurile din Cluj devin în fiecare an, odată cu apariția primelor raze de soare, refugii pentru momentele în care avem nevoie să ne reîncărcăm bateriile de la natură.
Un articol publicat recent de Clubul Copiilor a scos în evidență faptul că orașul nostru se bucură de unele dintre cele mai bine cotate parcuri din România. Aceste spații verzi oferă un cadru propice pentru recreere, relaxare și activități în aer liber, și sunt adevărate bijuterii pentru locuitorii și vizitatorii care doresc să evadeze din agitația urbană.
Foto: @sergiurp, @vermllllon, @streetfoodfestivalromania
Clasamentul cu cele mai bine cotate parcuri și grădini publice din țară publicat de Clubulcopiilor.ro a fost realizat pe baza datelor disponibile în Google Maps și au fost luate în calcul parcurile și grădinile publice care au acumulat cel puțin 1000 de recenzii de-a lungul timpului și care au obținut cele mai mari evaluări medii ale recenziilor.
Cele mai bine cotate parcuri publice din Cluj-Napoca
În clasamentul celor mai bine cotate parcuri din România, se regăsesc trei dintre cele mai cunoscute spații verzi din oraș. Parcul Central Simion Bărnuțiu ocupă locul patru în clasament, fiind unul dintre cele mai populare și mai mari parcuri din oraș. Mai jos în clasament, Parcul Iulius, care îmbină frumusețea naturii cu facilități moderne, ocupă locul nouă.
Cel de-al treilea parc din Cluj care se află în clasament este Parcul Cetățuia, care este locul preferat al clujenilor și al vizitatorilor atunci când vor să se bucure de o vedere panoramică asupra orașului.
Top 10 cele mai bine cotate parcuri și grădini publice din România
Spațiile urbane verzi în Cluj-Napoca
Este adevărat că ne putem mândri la Cluj cu spațiile verzi, însă ele nu sunt de ajuns pentru numărul de locuitori pe care orașul îi are. Conducerea orașului cochetează de mult timp cu soluțiile și strategiile prin care zona industrială a orașului ar putea deveni un spațiu mai accesibil în ceea ce privește spațiile verzi, însă este oare reușită încercarea reactivării spațiilor urbane și redarea acestora comunității?
În anul 2018, orașul era mult peste celelalte orașe mari din țară în ceea ce privește media spațiului verde pe cap de locuitor admisă de Uniunea Europeană. Avea atunci o medie de 25,28 metri pătrați pe cap de locuitor, în comparație cu București (21 mp/locuitor), Timișoara (15.8 mp/locuitor), Constanța (13 mp/locuitor) sau Iași (18.8 mp/locuitor). Cu toate acestea, conform legislaţiei române în vigoare, în conformitate cu standardele europene, sunt necesari cel puțin 26 mp / cap de locuitor.
Un an mai târziu, în 2019, Clujul se situa tot pe primul loc în România, însă se afla tot sub norma prevăzută de lege și sub Standardul European, cu 25,0 m2/locuitor.
În anul 2014, Primăria Cluj-Napoca a lansat proiectul intitulat „Clujul Verde (Dezvoltare durabilă)”, ca parte din planificarea strategică a municipiului Cluj-Napoca pentru perioada 2014-2020. Exista aici și un subpunct care punea problema spațiilor verzi din oraș, iar analiza distribuției acestora prezenta existența majorității spațiilor verzi doar în zona de vest a municipiului, argumentând că zona estică a orașului este o zonă industrială, de aici și deficitul de spații verzi în zonă. Pe atunci, cartierele Iris și Mărăști erau cele care aveau cele mai puține spații verzi. Tot în planificarea strategică din 2014, Parcul Central și Parcul Iuliu Hațieganu erau „singurele spații verzi funcționale importante la nivel urban”.
Foto: @sebi_captures
Ei bine, proiectul s-a încheiat în 2020, însă orașul n-a ajuns încă la un număr de spații verzi care să se raporteze corect la numărul de locuitori. La începutul anului 2022, Clujul avea spații verzi în doar 10% din zona industrială a orașului.
În această luptă a revitalizării zonei industriale, la începutul anului 2022, patru ONG-uri cereau Primăriei Cluj-Napoca realizarea de spații publice verzi mai mari în zona industrială a orașului, punând accent pe amenajarea acestora de-a lungul Someșului. Solicitarea ONG-urilor venea în contextul unui studiu comandat de către conducerea orașului ce viza investițiile viitoare din zona respectivă.
Marius Moga, arhitectul proiectului Someș Delivery, declara în solicitarea menționată că este o oportunitate de a echilibra existența zonelor verzi aflate în vestul orașului cu cele estice.
„Dezvoltarea unui mare parc în zona industrială, ca orice bun comun, va crește valoarea imobiliară și va fi garantul unei dezvoltări urbane de succes și chiar mai profitabile pe termen lung decât în lipsa unui parc de proporții la râu, lipsă care poate satisface doar interese imobiliare pe termen scurt”, spunea Marius.
Un astfel de proiect, care ar oferi un mai mare acces în zonă, este proiectul de amenajare a Parcului Feroviarilor, aflat în desfășurare, și care își propune să amenajeze strada Parcul Feroviarilor, a malului Someșului Mic din dreptul parcului și realizarea a două pasarele pietonale.
Clujenii ne-au dovedit de-a lungul timpului că zona malului râului Someș este de interes și că putem beneficia de spațiu prin diferite evenimente care sunt organizate an de an. Proiectul independent Someș Delivery este cel mai bun exemplu de cum spațiile verzi de pe malurile Someșului Mic pot fi integrate în viața comunității.
Din 2015 până în prezent, ei au au reușit prin diferite proiecte să identifice problemele fiecărui segment al râului, să testeze prin intervenții temporare idei de amenajare a malurilor și să genereze dezbateri publice despre rolul Someșului în viața orașului.
Mai mult, ei organizează workshop-uri, dezbateri și concursuri de intervenții și animări pentru toți cei interesați de rolul Someșului în comunitate. Dar cel mai important, ei provoacă comunitatea să se implice în activitățile care identifică potențialul râului în rândul colectivului.
În aceeași idee, și Someșul nostru (Asociația Societate Organizată Sustenabil (SOS)) este o inițiativă cetățenească prin care comunitatea se poate implica prin dezbateri, ateliere și inițiative prin care se găsesc metode de integrare a Someșului în viața orașului.
Și Scena Urbană a pus în lumină malul râului prin evenimentele „River Reflections” și „Someș 2021: Sunt riveran”, când au luminat intrarea în oraș a râului cu CD-uri și DVD-uri reutilizate.
Foto: Scena Urbană
Un alt eveniment cunoscut care are loc pe malul Someșului este Festivalul luminii, organizat de către cercetașii din Cluj-Napoca.
Astfel, printr-o reabilitare și extindere a zonei, comunitatea clujeană s-ar putea bucura în viitor de mult mai multe activități de care avem parte deja în alte zone ale orașului, precum proiecții de film, concerte, ateliere diverse, evenimente sportive și nu numai.
Pentru viitor, în contextul dezvoltării spațiilor verzi din oraș, Primăria Cluj-Napoca a adoptat Strategia pentru Dezvoltare Urbană Cluj, validă pentru 2014-2020-2030 și Planul Integrat de Mobilitate care are o planificare de lungă durată și are în vedere promovarea unei dezvoltări echilibrate.
