De ce participarea la dezbaterile publice este importantă pentru noi, locuitorii Clujului?

de |

De ce participarea la dezbaterile publice este importantă pentru noi, locuitorii Clujului?

În societățile contemporane, dezbaterile publice sunt considerate chintesența democrației. Evident, între întâlnirile cetățenilor din Agora și întrunirile publice care au loc astăzi sunt diferențe semnificative dobândite în timp și datorate transformării semnificației noțiunii de democrație în raport cu înțelesul pe care îl avea acest termen în antichitate. Cu toate acestea, dezbaterea publică a rămas, la nivel mental, simbolic și practic, esența procesului democratic fiind unul dintre cele mai eficiente instrumente de echilibrare a vocilor majorității și a minorității, de armonizare a pluralismului ideilor și opiniilor într-o societate.

foto: picturesboxFlorin Lobda

Ancorată în spațiul familiar al Clujului, democrația pare să se definească prin bunăstare. Este adevărat; un sistem democratic funcțional și un delegat talentat al voinței cetățenilor aduce negreșit un nivel de trai decent. Doar că bunăstarea este mai degrabă un efect, o consecință ce decurge dintr-o organizare politică sănătoasă și din spiritul vizionar al reprezentanților cetățenilor.

Dezbaterile publice locuitorii Clujului
Foto: Tóth Szilárd
Este Clujul democratic? Este Clujul un oraș civilizat?

O altă dilemă ce rezultă din acest binom democrație – bunăstare este gradul de civilizare a urbei noastre. Aceste elemente sunt inseparabil legate pentru că democrația înseamnă în primul rând înțelegerea și asumarea responsabilă a unor valori și traducerea lor în acțiunile din viața de zi cu zi.

Datele studiului realizat de Facultatea de Științe Politice, Administrative și ale Comunicării din cadrul Universității Babeș-Bolyai prezintă o situație interesantă din acest punct de vedere.

Datele studiului disponibile aici » Clujul în statistici: calitatea serviciilor publice, bugetare participativă, încredere în instituțiile publice

O primă observație se referă la receptivitatea cetățenilor Clujului la diverse chestiuni din viața urbei. Este, desigur, de înțeles de ce clujenii se simt mai apropiați și mai familiarizați cu chestiunea parcărilor și a traficului decât cu platforma bugetare participativă.

Informații Bugetare participativă 2018 

Traficul ne sufocă de câțiva ani buni, de două-trei ori în fiecare zi a fiecărui anotimp, în timp ce bugetarea participativă s-a impus în dialectul cetății abia prin 2017 și pare o chestiune atât de futuristă, departe de viața reală, încât prea puțini sunt cei care se așază și citesc ce însemană și ce presupune aceasta. Mai departe, afișele publicitare care popularizează platforma bugetare participativă sunt prezente cu precădere în zona centrală a orașului, zonă cu care se presupune că fiecare cetățean al Clujului are contact. Se poate, dar se poate să nu fie așa.

Privind lucrurile din această perspectivă, într-o manieră simplificată, spunem că deocamdată suntem înclinați să privim mai mult spre realitatea imediată, spre interesul pragmatic și abia apoi ne îndreptăm atenția spre ceea ce își găsește mai greu corespondentul în cotidian. Nu este o chestiune ieșită din comun și nu referă doar la clujeni.

De asemenea, se știe că satisfacerea unor nevoi economice creează afinități și coagulează un mecanism generator de avantaje și în alte domenii: economia poate schimba cel mai repede niște mentalități. Depinde de noi cum gestionăm aceste avantaje și în ce direcție conducem schimbarea mentalității.

Dezbaterile publice locuitorii Clujului
Foto: Radu Niță
Diversele lumi ale Clujului 

O a doua observație ce reiese din studiul amintit mai sus se referă la modul în care relaționăm cu instituțiile publice. Da, Clujul este un oraș evoluat din multe puncte de vedere, fapt ce se datorează viziunii și voinței administrației publice locale. Cu toate acestea, există încă un dezacord între emițător și receptor, o separare, imperceptibilă la o primă vedere, între cetățean și instituții. Putem observa asta în gradul de participare și implicare a cetățenilor în dezbaterile publice, în interesul nostru pentru alte aspecte decât cele cotidiene, din registrul imediatului și chiar și în utilizarea avantajelor reieșite din măsurile implementate de instituțiile publice (serviciile online, de exemplu).

Pentru ca relația între cetățean și instituții să se armonizeze este nevoie de un efort susținut și voință din ambele părți. Mai este nevoie de educație, de abandonare a logicii criticii și stigmei (dacă nu sunt de acord cu ceea ce faci sau cu ceea ce spui, sunt împotriva ta și viceversa sau dacă nu ești clujean get-beget, nu poți fi ca noi, nu ne poți înțelege și invers, dacă nu sunt clujean, nu mă conformez la ,,regulile” din acest oraș), de încredere în argumentul opiniei noastre.

Dezbaterile publice locuitorii Clujului
Foto: The Lonely Photographer
Un mecanism

Un mecanism funcționează la parametri optimi atunci când există un emițător și un receptor: dacă un element din această combinație este pasiv mecanismul nu poate genera avantajele maxime. Ne-am bucurat mult că dezbaterile publice au ajuns și în cartierele orașului. Este o măsură care trebuie încurajată, capabilă să conecteze rapid diversele lumi ale Clujului contemporan.

Ne-am bucurat, de asemenea, că mai mulți clujeni, locuitorii cartierului Mărăști, au fost prezenți la dezbatere. Este un semnal bun, o confirmare că inițiativa dezbaterilor publice prezintă mult potențial în procesul de management al urbei. Pe de altă parte, noi, cetățenii Clujului, nu trebuie să ne contaminăm cu sindromul ,,implacabilei schimbări” și mai presus de atât să ne informăm corect și responsabil și să participăm activ în chestiunile urbei.

Este ispititoare complacerea în situația bunăstării materiale, este ademenitoare tentația de a ne identifica cu un beneficiu material pe care îl extrapolăm spre alte domenii ale vieții, însă nu trebuie să pierdem din vedere că doar educația, cultivarea unei comunicări autentice între diversele niveluri ale societății, curiozitatea și implicarea ne vor aduce spre un nivel superior celui de acum.

Articol inclus în proiectul Clujul ideilor, Clujul artiștilor 
Dezbaterile publice locuitorii Clujului
Foto: Răzvan Dinu Gabriel