De la gotic la eclectic: dicționarul de arhitectură al orașului Cluj-Napoca
Plimbându-mi pașii prin oraș, îmi place să arunc priviri fugare sau mai insistente împrejurimilor. În funcție de scena care-mi captează atenția, pot zăbovi minute întregi în fața a ceva frumos. Frumoși sunt cu siguranță toți locuitorii Clujului, însă nici clădirile acestui oraș nu sunt cu nimic mai prejos. Ba dimpotrivă, reflectă armonia și bunăvoința în care trăim noi, oamenii de aici.
În nenumăratele drumuri pe care le fac pe străzile Clujului, în tumultul de gânduri care mă încearcă ca pe orice alt muritor de rând, găsesc interesant contrastul între vechi și nou, între ambiguitatea și dezechilibrul planului urbanistic al orașului, între cochetăria clădirilor de altădată și noile construcții. Peisajul arhitectural al Clujului îmi oferă mereu motive de încântare și, dintr-o atracție greu de stăpânit, mă aflu într-o eternă căutare a unui balcon frumos, a unei clădiri spectaculoase, nemaivăzute. Tot din această curiozitate am pornit la drum în acest scurt demers. Îmi declar surprinderea și admirația încă de la început pentru bogăția arhitecturală a orașului Cluj-Napoca. Nici nu mă gândeam că în orașul meu pot fi identificate atâtea stiluri arhitecturale!
#Stilul gotic, renascentist și neogotic
Celebra și inconfundabila reprezentantă a acestui stil arhitectural este Biserica Sfântul Mihail, desigur. Atât exteriorul și interiorul poartă indiciile și reperele prețioase ale acestui stil: ogivele, forma de tip hală, vitraliile ( deși nu sunt specifice pentru acest stil, acestea au fost generalizate de arhitectura gotică), sistemul de boltire specific și construcția pe verticală a edificiului.
Foto: @ribbed_af
Cu toate acestea, edificiul reprezentativ pentru stilul gotic este Biserica Reformată Centrală, considerată cea mai mare clădire gotică cu o singură navă din Transilvania și din Sud-Estul Europei. Renovată recent, clădirea acestui edificiu de cult impresionează prin simplitatea, sobrietatea și acuratețea stilului și ornamentelor care îți induc o stare de profund respect, evlavie.
Foto: Petric Victor
Dacă la capitolul edificii ecleziastice în stil gotic situația este cât de cât evidentă, în cazul arhitecturii laice situația este mai puțin cunoscută. Ei bine, dacă nu știați, vă spun pentru că și eu am aflat că, celebra Casa Matia este unicul palat din Cluj reprezentativ pentru epoca de tranziție de la gotic la stilul renascentist. Tot în stil renascentic este construită și Casa Wolphard-Kakas, renumită pentru ceasul său solar.
Foto: @radu.holerga
În secolul XVIII, în Europa, are loc reafirmarea stilului gotic.
Foto: Gianigoras
Neogoticul, așa cum a fost numită această renaștere, își găsește expresie artistică și în orașul Cluj prin edificii ca Biserica Sfântul Petru și actualul turn cu ceas de pe fațada nordică a Bisericii Sfântul Mihail.
Foto: @zoltan_korosy69
#Stilul clasicist și neoclasicist
La o plimbare scurtă și grăbită, s-ar părea că toate clădirile istorice din Cluj au același stil și parcă toate împrumută elemente decorative una de la cealaltă. Această observație este una pertinentă pentru că majoritatea edificiilor istorice sunt construite în stil eclectic. La o cercetare atentă însă, ne vom da seama că există anumite diferențe.
Deși stilul clasicist și cel neoclasicist sunt mai puțin reprezentative pentru arhitectura Clujului, vom identifica totuși clădiri pe care specialiștii le încadrează în acest stil arhitectural. Palatul Reduta, situat pe strada Memorandumului 21, cel care adăpostește Muzeul Etnografic al Transilvaniei, casa Petrechevich-Horvath, cea în care se află Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei, situată pe strada Constantin Daicoviciu, nr. 2, Casa Hintz, cea care găzduiește unica și spectaculoasă colecție a Muzeului de Istorie a Farmaciei, Hotelul Biasini, Palatul Wass (îmbină elemente renascentiste, clasiciste și rococo) și Palatul Finanțelor situat în Piața Avram Iancu sunt monumente istorice reprezentative pentru stilul clasicist și neoclasicist din Transilvania.
Foto: Palatul de Finanțe, Bela Balla
#Stilul baroc, rococo și neobaroc
Unul din cele mai reprezentative stiluri arhitecturale ale orașului Cluj-Napoca este stilul baroc. Efervescența acestui stil în orașul nostru se datorează influenței barocului austriac, considerat o renaștere târzie a acestuia, care se impune în perioada cuprinsă între secolele XVIII-XIX.
Foto: Palatul Teleki, Bela Balla
Este foarte ușor să identificăm clădirile construite în acest stil pentru că toate poartă indiciile prețioase pe fațadă: geometriile complicate, exagerarea formelor, a volumelor și a compozițiilor, culorile îndrăznețe, teatralitatea și jocul optic.
Foto: @florica.alex
Palatul Bánffy, cel care găzduiește Muzeul de Artă, Palatul Toldalagi-Korda situat pe strada I.C.Brătianu, nr. 14, (construcția îmbină elementele baroce cu cele clasiciste), urcând spre strada Mihail Kogălniceanu găsim clădirea Palatului Teleki – reprezentativă pentru barocul târziu transilvănean, Casa Heltai sau „Casa tipografului”, după cum i se mai spune clădirii de pe strada Matei Corvin, clădirea Teatrului Național „Lucian Blaga” și a Operei Naționale, Casa Piariștilor, sunt doar câteva dintre monumentele laice construite în acest stil arhitectural sau cu elemente specifice barocului.
Foto: Describethesmellofcoffee
La capitolul arhitectură ecleziastică în stil baroc, Clujul ne dă imagini generoase și sugestive. Biserica Franciscană (îmbină elemente romanice, gotice și baroce), Biserica Unitariană, Biserica Piariștilor, Biserica Bob și Biserica Evanghelică – Luterană îmbogățesc orașul cu geometrii sofisticate și decorații interioare bogate. Le-ați admirat?
După o incursiune educativă destul de concentrată, vă propun să ne mai odihnim puțin de la studiu, să facem o mică plimbare, adică o cercetare empirică și apoi să revenim pentru o altă porție de lectură.
