De la eclectic la modern: dicționarul de arhitectură al orașului Cluj-Napoca – Partea a II-a

de |

De la eclectic la modern: dicționarul de arhitectură al orașului Cluj-Napoca – Partea a II-a

Clădirile Clujului, privite de jos în sus, au o frumusețe aparte. Sunt, desigur, orașe în țară a căror clădiri fascinează într-un mod aparte privirea turistului sau a localnicului. Credem că este strict o chestiune de gust iar ceea ce trebuie luat în vedere sunt stilurile arhitecturale, bogăția și diversitatea lor. Anume acestea conferă unui oraș frumusețe. Un alt aspect care dă valoare clădirilor istorice este grija pentru conservarea și restaurarea lor. La acest capitol, în Cluj, sunt încă multe lucruri de realizat mai ales că discrepanța între vechi și nou este tot mai pregnantă și, uneori, deranjantă.

De la eclectic la modern: dicționarul de arhitectură al orașului Cluj-Napoca – Partea a II-a
📸@instagram.com/razvangabriel.dinu/

Pentru că nu am reușit să cuprindem bogăția stilurilor arhitecturale ale clădirilor orașului dintr-o singură încercare, ne-am avântat curajos într-o a doua scurtă incursiune în arhitectura Clujului. Primul volum poate fi consultat AICI.

De la eclectic la modern: dicționarul de arhitectură al orașului Cluj-Napoca – Partea a II-a
📸@instagram.com/mihai.bg/

#Stilul eclectic

Stilul eclectic s-a impus în artă la începutul secolului al XIX-lea. Termenul se afirmă după perioada neoclasicismului și face referire la îmbinarea mai multor stiluri istorice în cadrul unei lucrări.

Afirmarea eclectismului în arhitectură a fost determinată de creșterea accentuată a orașelor și transformarea dinamicii acestora, fapt ce a creat necesitatea construcției clădirilor cu variante funcțiuni. În Transilvania, stilul eclectic s-a bucurat de o largă răspândire, fiind asociat, la fel ca și în alte zone din Europa în care s-a impus, cu dezvoltarea, progresul, noutatea și modernizarea centrelor urbane.

De la eclectic la modern: dicționarul de arhitectură al orașului Cluj-Napoca – Partea a II-a
📸Darius Bogdan

În Cluj, clădirile în stil eclectic au fost ridicate pentru a servi nevoilor administrative ale orașului, aflat în plină ascensiune și expansiune. Între aceste construcții se remarcă Palatul Primăriei, construcție în care pot fi regăsite și elemente ale arhitecturii neobaroce, Palatul de Justiție – creație a arhitectului Gyula Wagner, Casa Municipală de Cultură, situată în Piața Unirii, nr.24, edificiu construit în a două jumătate a secolului al XIX-lea, după planurile arhitectului Frigyes Maetz, în care a funcționat și Asociația Meseriașilor din Cluj, Palatul Regionalei de Căi Ferate, clădire în care a funcționat până în 1950 Asociația pentru Cultură Maghiară din Transilvania și, desigur, Casino Centru de Cultură Urbană.

Cea mai reprezentativă clădire în stil eclectic din oraș este Hotelul Continental sau Hotelul New York, după cum era cunoscut în epocă.

De la eclectic la modern: dicționarul de arhitectură al orașului Cluj-Napoca – Partea a II-a
📸@instagram.com/ana_caterev/

#Stilul Secesion și Art Nouveau 

Admirând ornamentele cu forme greu de definit ale Prefecturii Cluj, construcție foarte divergentă în raport cu clădirile din jur, observăm că ceva este diferit la acest edificiu. Și pe bună dreptate. Este diferit prin faptul că aparține stilului secesion.

De la eclectic la modern: dicționarul de arhitectură al orașului Cluj-Napoca – Partea a II-a
📸Christine Namida

În Transilvania, această mișcare artistică de tranziție se impune pe filieră vieneză și budapestană la sfârșit de secol XIX – început de secol XX. Caracterul manifest al curentului și căutarea de noi forme de combatere a uniformizării aduse de cea de-a doua Revoluție Industrială, desprinderea de vechile canoane arhitecturale se face remarcat și în fațada clădirii fostului Hotel Astoria, actualul sediu al Camerei de Comerț și Industrie Cluj, de pe strada Horea, nr.3.

De la eclectic la modern: dicționarul de arhitectură al orașului Cluj-Napoca – Partea a II-a
📸@rux.o

Chintesența secesiunii vieneze o reprezintă clădirea Palatului Urania, aflat vis-a -vis de clădirea Astoria, construit după planurile arhitectului Géza Kappeter, la începutul secolului XX. De asemenea, acest stil s-a impus și în arhitectura ecleziastică iar o clădire care ni se pare încântătoare și acum este Biserica Reformată ,,cu cocoș”, ridicată în primul deceniu al secolului XX.

De la eclectic la modern: dicționarul de arhitectură al orașului Cluj-Napoca – Partea a II-a
📸@instagram.com/hendeasilvia/

O altă clădire reprezentativă pentru acest stil, realizată în varianta sa franceză – Art Nouveau – este clădirea Bibliotecii Centrale Universitare ,,Lucian Blaga”. Fiind una dintre cele mai importante biblioteci universitare din țară, cu bogate colecții și rarități bibliografice, clădirea bibliotecii a fost ridicată după planurile arhitecților Kálmán Giergl și Flóris Korb. Astăzi, acest edificiu este nu doar un splendid monument de arhitectură, ci și un important centru de cultură la nivel național.

De la eclectic la modern: dicționarul de arhitectură al orașului Cluj-Napoca – Partea a II-a
📸Vlad Onaciu

#Arhitectura secolului XX – modernism, funcționalism, constructivism, realism socialist 

Perioada interbelică 

Poate părea un paradox faptul că perioada interbelică s-a afirmat în arhitectură ca o etapă a minimalismului și a reducerii considerabile a ornamentelor. Plimbându-te prin Cluj este destul de greu să definești stilurile arhitecturale ale clădirilor, dacă nu îți este cunoscut anul construcției acestora. Cu toate acestea, câteva indicii valoroase pot fi descoperite în clădirea Colegiului Academic – un edificiu monumental, alb și extrem de sobru – încadrat perfect în rigorile vremurilor în care a fost construit. O altă clădire care își trădează ,,vârsta” este cea a Palatului Bursei de Mărfuri, cea în care se află astăzi Cercul Militar. Tot în acest stil a fost edificat și Institutul Agronomic – o realizare a arhitectului bucureștean Florea Stănculescu.

După al Doilea Război Mondial 

După al Doilea Război Mondial, orașul Cluj – Napoca trece spre o nouă etapă de urbanizare. Aceasta a însemnat atât redefinirea funcționalității clădirilor, a spațiului urban în ansamblu, cât și revizuirea modalităților de expresie artistică în arhitectură. Astfel, această etapă istorică a fost marcată de extinderea suprafeței orașului, construirea de noi cartiere, edificarea de noi clădiri, care să corespundă noilor direcții de dezvoltare ale Clujului.

De la eclectic la modern: dicționarul de arhitectură al orașului Cluj-Napoca – Partea a II-a
📸Tavi Rus

Reieșind din aceste coordonate și din natura regimului politic, noile rigori din artă și arhitectură au devenit vizibile în Cluj începând cu anul 1960. Clădirea Casei de Cultură a Studenților, clădirea actualului cinematograf Florin Piersic, clădirea Arhivelor Naționale ale României, Studioul de Radio, Palatul Telefoanelor, hotelul Belvedere, hotelul Napoca, Gara Mică, clădirea Bibliotecii Academiei Române sunt edificii care se încadrează în specificul unei epoci care încerca să redefinească clasicismul într-o manieră specifică, prin construcții monumentale, impunătoare, lipsite de bogăția ornamentelor și de suplețe.

#Secolul XXI

Cum va arăta orașul Cluj peste 50 de ani? Poate extrem de bine organizat după un plan urbanistic atent elaborat, cu clădirile istorice impecabil restaurate și întreținute, cu zone rezidențiale ferite de aglomerația centrală, sau poate cu mai multe construcții din sticlă, integrate în peisajul urban sau poate mai haotic.

De la eclectic la modern: dicționarul de arhitectură al orașului Cluj-Napoca – Partea a II-a
📸Dan Darolți

Viitorul ne propune infinite posibilități…

De la eclectic la modern: dicționarul de arhitectură al orașului Cluj-Napoca – Partea a II-a
📸Dan Darolți
Imagini: tudor.lz, ginafirte

Comentarii