Contribuția MNIT la expoziția Aurul și argintul antic al României
Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei contribuie cu 61 de piese excepţionale la expoziția Aurul și argintul antic al României, proiect muzeografic de anvergură națională iniţiat de Muzeul Naţional de Istorie a României, unul dintre cele mai mari demersuri de acest fel organizate în ultimii 25 de ani în ţara noastră. Publicul clujean va avea posibilitatea de a vedea reunite într-un singur loc, cele mai importante capodopere ale orfevrăriei pre- și protoistorice sau de epocă clasică din colecțiile a 31 de muzee din țară. La Cluj, expoziţia va fi găzduită de către Muzeul de Artă (Palatul Banffy). incepand de miercuri, 4 februarie 2015.
Expoziția eveniment reunește 1.004 piese arheologice, ce acoperă o perioadă cuprinsă între mileniul al V-lea a.Chr. — secolul al VII-lea p.Chr., toate descoperite pe teritoriul României. De la podoabe la însemne de prestigiu sau ale sacralității, piesele ilustrează ,,multiplele fațete îmbrăcate” de metalele prețioase. Extraordinara bogăţie a spaţiului intracarpatic în artefecte lucrate din aur și argint, a fost adesea subliniată de specialişti şi apreciată de public iar numărul impresionant de astfel de piese este cu greu egalat de un alt spaţiu european. Cu referire specială la piesele Muzeului Naţional de Istorie a Transilvaniei prezente în expoziţia Aurul si argintul antic al României, acestea ilustrează un interval istoric generos. Astfel, piesele de epoca bronzului din partimoniul MNIT sunt reprezentative pentru două paliere cronologice: perioada mijlocie (1900-1500 a.Chr) şi cea târzie (1500-1100 a.Chr) a epocii bronzului. Pentru prima secvenţă culturală se remarcă o superbă brăţară torsionată de aur, având capetele spiralate, iar pentru cea de a doua, două diademe de aur, lucrate dintr-o bară cu profil rotund, având la fiecare capăt câte două frunze lanceolate.
Printre exponatele MNIT prezente se numără şi unele aparţinând epocii dacice. Alături de piese disparate descoperite pe teritoriul Transilvaniei, vor fi expuse şi cele din tezaurele de piese din argint de la Sărmăşag (jud. Sălaj) și Cojocna (jud. Cluj). Descoperit, probabil, în secolul al XIX-lea tezaurul dacic de la Cojocna (sfârșitul sec. II – prima jumătate a sec. I a.Chr.) este format din 3 fibule cu noduri, dintre care două pereche, un colier lanț cu pandantive și un fragment dintr-o brățară polispiralică de argint. Piese, ca cele din acest tezaur nu erau doar simple accesorii ale unei ţinute cotidiene – laice; cel mai probabil acestea făceau parte dintr-o garnitură a unui costum folosit în cadrul unor ceremonii religioase.
Un loc important în cadrul expoziției îl ocupă şi descoperirile aparținând Epocii Migrațiilor. Colecția Muzeului Național de Istorie al Transilvaniei contribuie cu 20 de piese de excepție dintre care se remarcă inventarul funerar al unei ,,prințese’’ gepide, descoperit în 2007, cu ocazia construirii centrului comercial Polus-Center din comuna Floreşti. Fastuosul mormânt conţinea aproape în totalitate obiecte din aur de mare fineţe. Piesele de port (cataramă, ace de prins veşminte) dar mai ales podoabele (cercei cu cap poliedric ajurat, colier format din nouă pandantive ornamentate cu granate roşii – almandine) sunt splendide realizări ale orfevrăriei epocii migraţiilor. Prin bogăţia şi diversitatea obiectelor de inventar mormântul aduce noi contribuţii referitoare la moda aristocraţiei feminine din a doua jumătate a secolului al V-lea.
Printre exponate se numără, de asemenea, şi piese provenite din tezaurele Evului Mediu Timpuriu sau Antichității Târzii, respectiv cele descoperite la Apahida şi Cluj-Someșeni.
Expoziția „Aurul și argintul antic al României” va putea fi vizitată la Muzeul de Artă Cluj până în data de 22 martie 2015.
