Creativul și comunitatea creativilor în Cluj
V-ați întrebat cum ar arăta Clujul dacă ar fi să-l creionăm ca pe o persoană? Pornind de la statistici, dar luând în calcul și interpretarea acestor date, cu toate nuanțele lor, i se poate face un portret sau mai multe, de fapt, pe care noi le-am găsit a fi cel puțin interesante.
Acest episod din cadrul Proiect C îl are ca invitat pe Norbert Petrovici, sociolog, coordonator al Centrului Interdisciplinar pentru Știința Datelor, UBB, cu specializare în psihologia urbană și organizațională. Alături de Florin Moroșanu (moderator), explorăm creativitatea ca resursă umană și economică, în raport cu orașul.
Câteva idei și informații care ne-au atras atenția:
- „De îndată ce mai îmbătrânește, personajul din Cluj – Clujul – se transformă în Florești.”
- Vârsta medie, în acest moment, în Cluj-Napoca, este de 40 de ani.
- Nu ne extindem ca populație, ci ne „înlocuim” » vin studenți, care și rămân în oraș, însă cei aflați după o anumită vârstă, pleacă.
- De ce asociem orașelor, în ultimii ani, atribute umane, așa cum e creativitatea (vorbim de orașe creative, orașe inteligente etc)? » Un posibil răspuns: vorbim de un tip de marketing de oraș, util, care atrage un nou tip de capital mobil global. „Ai nevoie totuși de un anumit tip de flexibilitate internă, emoțională și intelectuală să poți să scrii coduri.”
- Cine „consumă” produsele creative? Vorbim de „consumul salariaților” (cel individual, pe cont propriu) și un „consum business to business” – în care o industrie consumă sau solicită servicii creative complementare, astfel adesea industriile creative au un rol de suport pentru alte industrii.
- Putem vorbi de „comunitatea creativilor” în Cluj? Avem aici diverse comunități ale creativilor – ale celor care consumă (avem cel puțin 90 de festivaluri în Cluj, care au componente culturale, creative), dar și ale celor care produc (artă, media, arhitectură, design etc).
- Din perspectiva dezvoltării creativității ca bun public, putem vorbi de două procese distincte: (1) finanțări publice adecvate care permit industriilor creative să exploreze noi concepte și idei și (2) instituții de brokeraj care au capacitatea de a conecta spații sociale și economice diferite, „de a lega lumi împreună”. Sunt necesare și importante ambele tipuri de procese.
–
„Proiect C – despre oameni, creativitate și oraș” este o inițiativă cu rol educativ a Serviciului Public pentru Administrarea Obiectivelor Culturale Cluj-Napoca, Direcția Casa Municipală de Cultură, care își propune nu doar să explice ce înseamnă creativitatea și alte concepte asociate, ci și să ofere perspective asupra formelor pe care aceasta le îmbracă în variate domenii – precum arhitectura, artele spectacolului, arte vizuale, IT, cercetare, design sau advertising.
Luând forma unor discuții în format video cu invitați din sectoarele culturale și creative, episoadele din cadrul Proiect C le veți putea găsi, publicate pe rând, în categoria specială pe care Cluj.com o dedică proiectului » cluj.com/categorii/cluj-proiecte/proiect-c.
