Castelul Rákóczi-Bánffy din Gilău: istorie, memorie, realitate | La pas prin județul Cluj
Am vizitat castelul Rákóczi-Bánffy din Gilău într-o zi de sâmbătă. Vremea prevestea o ploaie de sfârșit de mai. Cu multe emoții și cu un puternic gând de a alunga norii și zăpușeala, ne-am îndreptat spre stația de autobuz, de unde trebuia să plecăm spre Gilău. Era prima ,,expediție” pe cont propriu spre partea de vest a județului. Lăsam în urmă orașul înecat de oameni, de TIFFomani adevărați și ne aventuram spre tărâmurile liniștite și calme ale comunelor din județul Cluj, spre grădini nobiliare și spații încărcate de povești istorice fascinante. În pofida cerului ,,fioros”, călătoria începuse sub auspicii fericite. Direct în stația de vis-a-vis de râul Someș și de Parcul Central, am întâlnit o doamnă care ne-a fost ghid de călătorie până la castel. Și pentru ca fericirea să capete un contur mai bine definit, ne-a mărturisit că pe vremea în care în castelul din Gilău funcționase o școală, dumneai lucrase acolo.
,,Domnișoară, era foarte bine atunci. Era frumos. Școala nu mai funcționează de mult timp. Eu lucrez aici, în Cluj, și fac naveta destul de des spre Gilău. Dar să nu aveți emoții, că vă conduc eu. Trebuie să coborâți la stația din centru, lângă Primărie, și de acolo e foarte aproape castelul, dar vă arăt. Să aveți grijă la câini, că mai demult erau mulți câini acolo.”
Ajunși în micuța comună aflată la o oră distanță de centrul orașului Cluj-Napoca, ne-am dat seama că norii își revărsaseră necazul aici. Am pornit, așadar, cu mai multă liniște în suflet să căutăm castelul. Nici nu a trebuit să mergem mult, căci după o poartă mare și verde, o altă lume ne întâmpina cu drag și calm.
Unde începe și unde se termină istoria?
Aflat pe Strada Principală, castelul Rákóczi-Bánffy din Gilău este o prezență atipică în peisajul înconjurător. Pentru vizitatorii urbani, cum suntem și noi, contrastul între elementele ce datează din epoci diferite și care se regăsesc atât în curtea dreptunghiulară a castelului, mare de aproape 15 hectare, cât și pe fațada edificiului reprezintă indicii elocvente ale parcursului istoric sinuos a acestei clădiri. Prima imagine frapantă ne-a fost prezentată de conductele de gaz, galbene, care contrastau puternic cu verdele naturii. A doua contradicție a fost reprezentată de firele de curent electric rudimentar legate, care datează din perioada comunistă și care acum au rămas pe fațada clădirii ca mărturie a trecutului ei. A treia impresie a fost produsă de plăcuța care ,,atenționează” că acest edificiu este un monument istoric. Însă…
… A fost odată o cetate care s-a aflat succesiv în proprietatea episcopiei Oradea, apoi a episcopiei Transilvaniei. La mijlocul secolului XVI, proprietățile episcopiei Transilvaniei ajung în posesia autorităților fiscale, iar cetatea de la Gilău devine iarăși reședința reginei Isabela a Ungariei. Curând însă proprietara cetății devine familia Kendi, avându-i succeiv ca proprietari pe guvernatorul Ioan Ghiczy, episcopul Transilvaniei Dimitrie Náprágyi, Mihai Viteazul, Ştefan Csáky, generalul Gheorghe Basta, nobilii Pancraţiu Sennyei, Gheorghe Rácz, Wolfgang Kamuthi. La începutul secolului al XVII-lea, István Bocskai devine proprietarul cetății, apoi principele Gheorghe Rákóczi I o folosește ca o proprietate personală. În anul 1649 cetatea intră în posesia principelui Gheorghe Rákóczi al II-lea, strănepotul lui Gheorghe Rákóczi I, care dispune transformarea vechii cetăți medievale într-un castel împunător îndeplinind funcția de reședință princiară.
Continuare…
În anul 1663 stările din Transilvania au ipotecat castelul și domeniul nobilului Dionisie Bánffy. Câțiva ani mai târziu, Gheorghe Bánffy, fiul lui Dionisie Bánffy, redobândește stăpânirea asupra castelului și asupra domeniului Gilău. După răscoala curuților, contele Losonczi Bánffy Dénes, mare comis de Dăbâca intră în posesia castelului din Gilău. În secolele următoare a avut mai mulți proprietari, însă la începutul secolului XX, în anul 1911, familia Bánffy reintră în posesia castelului modificând radical aspectul clădirii. Ca urmare a căsătoriei Katinkăi Bánffy cu nobilul Tamás Barcsay, până în anul 1948, în documente apare ca proprietar al castelului familia Barcsay.
În perioada celui de-al Doilea Război Mondial castelul suferă grave transformări, iar imediat după instaurarea regimului comunist în România grădina a servit ca oficiu al administrației publice. Clădirea castelului a fost transformată succesiv în locație pentru taberele de copii, iar din 1960 până în anul 2002 în interiorul impunătorului castel a funcționat o școală pentru copiii cu dizabilități. În 2002, Tamás Barcsay a revendicat castelul reintrând în posesia acestuia în anul 2012. Proprietarul actual al castelului Rákóczi-Bánffy din Gilău este un om de afaceri din Cluj, Nagy Elek.
Realitatea de acum
După ploaia care i-a speriat pe mulți vizitatori ai castelului, am primit o informație care ne-a bucurat la culme. Această bijuterie a arhitecturii din Transilvania, înconjurată acum de un lan de urzici, cu gemuri frânte de greutatea timpurilor, va fi restaurată în următorii ani și va fi redată comunității. Vom avea așadar ocazia să ne bucurămde de povestea, de frumusețea și de strălucirea acestui castel, care i-a fost știrbită pe nedrept de timp și de oameni. La fel ca și castelul Bánffy din Răscruci, după restaurare, vizita la castelul Rákóczi-Bánffy din Gilău va fi gratuită pe durata a cinci ani.
Articolul a fost realizat în urma vizitei care a avut loc pe data de 26 mai, în cadrul proiectului Castel în Transilvania, inițiat de Grupul PONT.
Veronica Onea, redactor Cluj.com – Ghid Local
Foto: Ghid Local
