Case din lemn vechi construite de un meșter din Sighet
Cumva, în toată goana aceasta după confort și modernizare, simțim uneori un fel de strigăt înăbușit și o nevoie de simplitate și de regăsire a tradițiilor. Intuitiv, știm că tradițiile și vechiul trai al oamenilor au în ele un fel de ,,esență” a fericirii.
Iar când o regăsim, fie și din întâmplare, trăim cu impresia că am descoperit cu adevărat o comoară. Povestea meșterului din Sighet, Dănuț Hotea, așa cum îi stă bine unui om care face lucruri, este una simplă, dar cu un farmec aparte.
După ce a terminat facultatea de sociologie-psihologie în București, și-a urmat pasiunea: motocicletele. O perioadă și-a câștigat traiul reparându-le și ,,meșterind” la ele. O altă pasiune a sa, drumețiile prin natură, l-a făcut să redescopere frumusețea caselor de lemn tradiționale, vechi, maramureșene. Pornind adesea în plimbări cu bicicleta pe drumuri de munte, a început să îi și cunoască pe oamenii care locuiau în astfel de căsuțe, de obicei fiind vorba de familii sărace, stabilite undeva la marginea satelor. Cu o dorință sinceră de a-i ajuta, Dănuț Hotea a fost treptat primit în interiorul unor astfel de căsuțe.
A fost momentul în care ceva s-a schimbat în percepția lui asupra ideii de ,,casă”. Contrastul dintre aparenta sărăcie și puținul pe care acești oameni îl aveau și sentimentul de confort, de familiaritate, de ,,acasă” pe care l-a simțit, l-a făcut să vadă că fericirea o poți găsi adesea într-o casă mică din lemn vechi, nu neapărat într-una ,,domnească” – în care locuia și el la vremea respectivă, după cum i-a povestit el Adelei Pârvu.
Continuându-și vizitele în casele vechi din lemn, Dănuț Hotea a învățat multe despre meșteșugul tâmplăriei țărănești, despre cioplirea lemnului cu securea, îmbinarea și crestarea lui. La scurt timp, a început să recupereze lemnul vechi și să construiască din el case noi din lemn vechi, cabane, terase, căsuțe în copaci, mobilier. Meșterul întors acum în Sighet, după o perioadă în care a lucrat în Italia, Elveția și Franța, unde a observat cum oamenii prețuiesc vechile tradiții, încearcă să salveze tot ce poate, lucrând alături de un grup de prieteni: Iuliana Varga, Carmen Pașca, Ileana Moiș.
Din păcate, frumoasele tradiții maramureșene încep să aibă tot mai mult de suferit din cauza nevoii acesteia de modernizare rapidă. La o vizită în Maramureș, vei fi uimit de contrastul izbitor dintre casele tradiționale și imensele vile răsărite în ultimii ani. Nici vestitele porți tradiționale nu mai sunt ce erau, căci există tot mai puțini meșteri care știu și vor să cioplească lemnul așa cum se făcea în trecut.
Dănuț Hotea și grupul său de ajutoare refolosesc lemnul vechi din casele dărăpănate ce nu mai pot fi salvate, iar pe celelalte își propun să le recondiționeze pentru a face, în cele din urmă, un sat în miniatură!
De ce e atât de important lemnul vechi? Datorită calității sale superioare pentru construcții și a rezistenței în timp, dovedite deja. Eleganța, durabilitatea și proprietățile eco sunt doar câteva elemente avantajoase ce roiesc în jurul ideii centrale: revitalizarea tradițiilor și a unui mod de viață simplu și fericit.
Puteți urmări activitatea meșterului pe pagina de facebook Case din Lemn Vechi.
Iulia Marc – Redactor Cluj.com
Articol scris la recomandarea lui Dan Doboș, pasionat de artă și tradiții
