Impresii de călătorie din Căpușu Mare, județul Cluj
Redactor: Gigi Țepuș
Fotograf: Daniela Stănoiu
Articol inclus in proiectul Clujul Văzut Altfel. Multumim voluntarilor noștri Gigi Țepuș, Daniela Stănoiu și Mureșan Laura pentru culegerea informațiilor, realizarea fotografiilor și redactarea textelor.
Căpușu Mare (în maghiară Nagykapus, în germană Grossthoren) este o localitate situată în județul Cluj, Transilvania, România, se întinde pe o suprafață de 58,5 km pătrați și are în compunerea sa 9 sate: Căpușu Mare (reședință de comună), Agârbiciu,, Bălcești, Căpușu Mic, Dângău Mare, Dângău Mic, Dumbrava, Păniceni și Straja. Comuna se întinde la poalele de nord-est ale Munților Gilăului, pe râul Căpuș.
În cadrul proiectului „Clujul văzut altfel”, am mers în vizită la primărie exact în prima zi de școală și, deși primarul și viceprimarul au participat la ceremoniile de deschidere a noului an școlar, am stat de vorbă cu domnul secretar Gheorghe Bolchiș, un om minunat, un adevărat profesionist, care cu amabilitate și profesionalism ne-a purtat printre ițele existenței acestei mari comune, cu date exacte și zâmbetul pe buze.
Sediul în care își desfășoară activitatea personalul din compunerea aparatului administrativ al acestei mari comunități este unul relativ nou, construit special pentru acest scop, dat în folosință în anul 2012.
Localitățile din compunerea actuală a comunei au avut parte, de-a lungul timpului, de mai multe organizări administrative, forma actuală datând din 1968. Anterior acestui an, existau trei comune ale căror sate formează comuna de azi: comuna Dumbrava, cu satele Păniceni și Dumbrava; comuna Căpușu Mare, cu satele Căpușu Mare, Căpușu Mic, Straja și Agârbiciu; comuna Dângău Mare, cu satele Dângău Mare, Dângău Mic și Bălcești.
Comuna acoperă locuri încărcate de istorie și așa cum îi stă bine unui asemenea loc, există fel de fel de legende cu și despre acestea. Spre exemplu, originea numelui Căpușu ar fi cuvântul Kapu, care în limba maghiară înseamnă poartă și face referire la faptul că, undeva în negura timpurilor, la intrarea și la ieșirea din localitate erau construite porți mari din lemn, pe sub care erau nevoiți să treacă cei ce aveau treburi în zonă.
O altă legendă faină spune că pe teritoriul actualei comune ar fi avut loc o mare bătălie prin secolul al X-lea, în care luptătorii maghiari conduși de Tuhutum i-ar fi învins pe cei români conduși de Gelu. În această bătălie, spune legenda, Gelu, conducător al unei formațiuni statale cu populație românească, ar fi fost grav rănit și cu greu a putut să se retragă spre Gilău, unde, conform unui cronicar anonim al vremii, ar fi murit. Cert este că în Gilău există un loc numit „Fântâna lui Gelu”, unde, în 2001, a fost ridicată o cruce în amintirea voievodului român.
Tot legat de trecutul îndepărtat am aflat că cea mai veche atestare documentară a satului Căpușu Mare datează din 1282, iar cea a satului Căpușu Mic din 1219, ceea ce nu este absolut deloc puțin lucru, nu? Există și vestigii arheologice, fiind descoperite rămășițe ale unor cimitire în Căpușu Mare și în Dumbrava datând din secolele III-IV.
Revenind în zilele noastre, vă pot spune că numărul de locuitori al comunei este de 3250 (1611 bărbați și 1778 femei), care trăiesc în 1401 gospodării și a căror medie de vârstă este de 46 de ani. Cel mai bătrăn locuitor are 93 de ani, iar cel mai tânăr avea în ziua vizitei noastre o lună și zece zile! 🙂 Împărțită pe etnii, populația formează un tablou care arată cam așa: 55,23% români, 37,26% maghiari, 5,64% rromi și 1,64% alte naționalități nedeclarate.
Vorbind despre oamenii locului, am aflat că domnul Ionel Haiduc, fost președinte al Academiei Române (2006-2014) este cetățean de onoare al comunei. Aici își are originile și domnul Iancu Victor ( 1936-2008), istoric și scriitor, dar și cântărețul de operă Szilágyi Ferenc (31.10.1925-17.06.2010), care a activat la Opera Maghiară din Cluj și despre care s-a scris și o carte:
Numele de familie cel mai des întâlnite, în Căpușu Mare, spre exemplu, sunt Iancu, Truță, Mărincuș, Sopon, care se regăsesc la nu mai puțin de 206 numere de casă. În Dângău Mare și Mic, numele întâlnite sunt Vădan și Stere, alături de Rusu, despre care se spune că provine din faptul că prin secolul al XVIII-lea, o serie de oameni care veneau din Rusia au fost colonizați pe aceste meleaguri, ocupația lor principală fiind tăietori de lemne. Există, de asemenea, numele maghiar Torők, al cărei origine ar fi turcii căsătoriți în această zonă în vremuri de demult, care au fost maghiarizați în timp. În Păniceni, numele de familie cel mai des întâlnit este Dan și Dinea. Evident că există și porecle în această zonă, de exemplu Tito
este exact acest domn din imagine, și poartă porecla moștenită de la tatăl său, care a luptat în cel de-al doilea război mondial în armata condusă de generarlul Iosip Broz Tito. Domnul Tito a fost solicitat de către domnul secretar pentru a ne fi ghid prin comună, lucru pe care l-a făcut cu mare plăcere și despre care pot să spun, fără a exagera, că este o adevărată enciclopedie vie a locului! 🙂
Alte porecle din zonă ar mai fi A Naiului (originară din Râșca) sau A Sirichi.
Ducând vorba spre munca de la câmp, am aflat că în zonă principala activitate agricolă este cultura cartofului, așa cum se poate vedea și în fotografia de mai jos, unde niște săteni din Bălcești chiar recoltează cartofii:
De asemenea oamenii cresc animale: oi și mai ales vaci în satul Păniceni.
Locuitorii comunei sunt în marea lor majoritate pensionari, cei mai mulți lucrând dintrei ei lucrând, în vremurile trecute, la exploatarea minieră, de suprafață, a fierului din Căpuș.
Persoanele care lucrează au un loc de muncă în zonele limitrofe: Florești, Gilău și chiar Cluj Napoca, unde se deplasează cu mijloacele de transport în comun ale firmei Alis, care tranzitează comuna în cele două direcții principale: Cluj-Napoca și Huedin. Un bilet pentru o călătorie până la Cluj costă 7 lei, în timp ce un abonament lunar ajunge la 220 de lei.
La ora actuală există investiții importante finalizate în zonă, cum ar fi fabrica de adezivi și lianți Sika, fabrica de șuruburi și piulițe BendKopp, producătorul de schele și cofraje Hunnebeck. De asemenea, funcționează pe teritoriul comunei ferma ecologică Ijarul, care crește în principal oi și produce brânzeturi bio-ecologice. Tot în domeniul bio există două investiții în curs: Bio Green, o livadă care va furniza pere bio și Green House, cu o întindere de un hectar, unde vor exista sere care vor produce roșii bio.
După o mică pauză, discuția merge în direcția condițiilor în care își duc viața locuitorii comunei. Am aflat că nu există rețea de distribuire a gazului în timp ce toate gospodăriile sunt conectate la rețeaua națională de distribuire a energiei electrice. Serviciul public de salubrizare acoperă toată comuna, serviciile de telefonie și internet asigură în totalitate nevoile de comunicare ale oamenilor. Rețeaua de apă curentă este dezvoltată în șapte dintre cele nouă sate (excepție fac Straja și Păniceni), în timp ce canalizarea este prezentă în doar trei: Căpușu Mare, Căpușu Mic și Dumbrava. Serviciul poștal este asigurat în comună în medie la două zile. În ceea ce privește serviciul de sănătate publică, în comună există un Dispensar Medical Comunal care are și patru puncte de lucru în Căpușu Mic, Agârbiciu, Dângău Mare și Dumbrava, unde își desfășoară activitatea trei medici generaliști și un medic stomatolog.
Cu o componență confesională bogată ( 1923 ortodocși, 1091 reformați, 17 romano-catolici, 22 penticostali, 136 baptiști, 30 martori ai lui Iehova, 25 alte confesiuni), locuitorii din comună au la dispoziție nouă biserici ortodoxe plus încă patru din lemn, amenajate ca muzee și trei biserici reformate.
Biserica reformată din Căpușu Mare, a cărei construcție a fost datată în secolele XIII-XIV și la care s-a adăugat tutnul în secolele XVII-XVIII. Ferestrele sudice și portalul vestic, cu decorațiuni florale, au păstrat stilul original romanic. Există două porți frumoase, din lemn sculptat cu diferite motive, funcționale și azi.
În imediata apropiere se găsește și biserica ortodoxă:
La capitolul educație, situația se prezintă astfel: există în comună o școală gimnazială, cu clasele 1-8 și patru școli clasele 1-4 plus grădiniță în Căpușu Mic, Dumbrava, Agârbiciu și Dângău Mare. În școala gimnazială sunt condiții foarte bune, cu apă curentă și canalizare, grup sanitar interior și centrală termică proprie. În ceea ce privește transportul elevilor la și de la școală, există microbuz școlar, la care se adaugă transportul a patru copii din Straja cu mașina primăriei. Tot în acest scop, primăria asigură bonuri de benzină unui părinte pentru transportul a 2-3 copii din Bălcești în Dângău Mare. În total sunt înscriși la școală 120 de elevi, în 9 clase, la care predau 21 de profesori, din care unul vine din Huedin, opt vin din Cluj (și au transportul asigurat) iar 12 locuiesc în localitate. Pentru a sprijini educația în localitate, primăria a construit în incinta școlii din comună o bază sportivă.
Așa cum era de așteptat la o comunitate așa de mare, în Căpușu Mare își desfășoară activitatea și O.N.G.-uri, cum ar fi: Fundația Marisia- asociație culturală, Fundația Domina, Asociația Cultural-Sportivă Agârbiciu 2010 iar pentru rromi, Fundația Sindy Humanitas din Gilău desfășoară diverse activități. Există opt cămine culturale (în fiecare sat câte unul) plus o casă tradițională, în care se organizează și desfășoară diverse evenimente, cum ar fi:
-Festivalul Cusăturilor Populare – în prima duminică din august;
-Festivalul de Colinde Agârbiciu – duminica de dinaintea Crăciunului;
-Surety Bal – toamna, la strângerea strugurilor;
-Răvășitul Oilor, la Coasta luncii – prima duminică din septembrie;
-Balul Confirmăritului – reformați, luna mai;
-Zilele Etniei Maghiare – prima duminică din iunie;
-Sărbătoarea Rromilor – 16 aprilie;
-Sărbătoarea Dângăuanilor – prima duminică din septembrie.
În zona de responsabilitate a comunei există mai multe posibilități de cazare, după cum urmează:
*Casa cu Clopoței, pensiune de două margarete, cu 16 locuri, situată în Căpușu Mare, la numărul 292;
*Elena, pensiune cu 16 locuri, Căpușu Mic, nr. 22P;
*Dokkum, pensiune cu 10 locuri, în Căpușu Mic;
*Zimmerfrei, pensiune cu 12 locuri, în Dumbrava, nr. 178.
La drumul pricipal DN1E60 se găsește principala opțiune de cazare, Complexul Turistic Căpuș.
Aici sunt oferite turiștilor servicii de cazare și masă care satisfac toate gusturile, datorită confortului sporit al camerelor și produselor culinare savuroase! Cu servicii de cazare de tip motel, în zece camere cu mobilier modern, baie proprie și de tip popas turistic, la căsuțe, toate cu baie proprie, wi-fi disponibil în orice colț …
Restaurant cu un meniu variat, sală de conferințe, terasă, cort pentru nunți, Motel Căpuș vă așteaptă să-i treceți pragul! Mai multe informații puteți obține la telefon 0757 349 842.
Pe lângă aceste posibilități de cazare, mai adaug faptul că localnicii sunt deschiși în a caza turiști. În viitorul apropiat, în Dângău, va fi inaugurată o pârtie de schi, Gemenii, cu o lungime de 800 metri, în locul numit Popasul Dângăuanului.
Prin comună trec râurile Căpuș și Râșca, cel din urmă se varsă în Lacul Tarnița în zona de responsabilitate a Căpușului. Mai mult, circa 25 de hectare ale Lacului Tarnița se găsesc pe teritoriul comunei. Satele sunt dispuse printre Dealurile Căpușului, la poalele Munților Gilăului, în imediata apropiere a Dealului Dumbrăvii. Forme interesante de relief, demne de a fi menționate, sunt Cheile Panicului și avenele de la cascada Dobru, unde, din păcate, nu am reușit să ajungem, ceea ce este un bun motiv pentru a reveni în zonă, nu? De-a lungul Văii Căpușului se poate observa cu mare ușurință, o inversiune florală și faunistică: pădurile de brazi cresc sub cele de foioase!
Este în construcție un centru de informare turistică, cu finanțare europeană, unde vor fi angajați un operator și un ghid. Până atunci, vă recomand să apelați la serviciile domnului Iakab Francisc (Tito), care este de o amabilitate ieșită din comun și știe atât de multe lucruri despre tot ceea ce reprezintă comuna Căpușu Mare (și nu numai!), încât cu mare greutate aș putea să afirm că o să reușesc să adun la un loc toate cele spuse de domnia sa! Poate fi contactat la telefon 0742 599 504 sau 0264 350 347. Iată ce am aflat de la Tito:
În curtea unde funcționează la momentul actual primăria, din ordinul împăratului Franz Joseph, a fost înființată, pentru prima dată în această zonă, o unitate de jandarmi, care avea sediul în această clădire:
care există și azi în curtea primăriei. Motivul principal al apariției jandarmilor a fost stârpirea haiducilor din zonă, cărora micile armate private ale nobililor nu le mai puteau face față. De înființarea jandarmeriei s-a ocupat groful maghiar Raday Gedeon.
Așa cum am scris și mai sus, primăria funcționează în actualul sediu din 2012. Înainte de acest an, sediul era într-o clădire aflată în imediata vecinătate, fostă proprietate a unui notar, aflată acum în administrarea primăriei:
Domnul secretar Bolchiș a avut amabilitatea să cheme la primărie o doamnă, pe nume Deszi Eva, care să ne arate cum se coase, în mod tradițional, în Căpușu Mare!
Iată cum arată două ii cusute de dânsa, cu motive și culori diferite:
Cu speranța că nu v-am plictisit (prea tare!) și că nu am uitat nimic dintre cele ce am aflat la sediul primăriei din comuna Căpușu Mare, cu mulțumiri domnului Gheorghe Bolchiș și celorlalte doamne de pe la primărie care au fost extrem de amabile cu noi, eu închei aici o filă din proiectul „Clujul văzut altfel”, care își propune să așeze fiecare localitate din județul Cluj pe harta României!
