Biserica cu Cocoș din Cluj: culoarea țiglelor, semnificația cocoșului + un bonus arhitectural

de |

Biserica cu Cocoș din Cluj

Dacă mergi la pas pe Calea Moților și ești prezent în plimbările tale cotidiene, cu priviri atente și curioase, e imposibil să nu observi Biserica Reformată. Este unul dintre cele mai inedite lăcașuri de cult clujene, cu elemente arhitecturale ce nu pot trece neobservate.

Biserica cu Cocoș, căci așa o știe toată lumea, ar putea fi inclusă pe o listă de obiective turistice care nu sunt apreciate îndeajuns de localnici sau turiști. Amplasarea, pe o stradă aglomerată, de tranzit între Mănăștur, unul dintre marile cartiere ale Clujului, și centrul orașului, reduce din gradul de vizibilitate a monumentului. Nu pentru că biserica nu ar fi suficient de vizibilă, ci pentru că ne oprim prea rar din drumurile noastre cotidiene, grăbite, pentru a-i admira fațada.

Țigle roșii, țigle verzi… – scurtă incursiune istorică & dileme arhitecturale

Știm că Biserica Reformată de pe Calea Moților 84 a fost construită între anii 1913-1914, în stilul Secesiunii vieneze, avându-l ca arhitect pe renumitul Károly Kós (la finalul acestui articol, veți găsi un „bonus” arhitectural). Povestea lăcașului de cult și contextul social, istoric și religios în care s-a decis construirea unei biserici reformate în această zonă începe însă cu un secol mai devreme, când în locul actualei biserici se aflau terenuri virane, goale.

Pe aceste terenuri, familia contelui Nemes a înființat Grădina poporului (Népkert), loc public unde începând cu anii 1840 se desfășurau spectacole de teatru în aer liber. Ulterior, a fost înființată aici o casă de muncă destinată femeilor, de către Asociația Femeilor Caritabile, sub patronajul împărătesei Carolina Augusta și au funcționat pentru o perioadă și o grădiniță și o școală generală de fete (n.r. Mulțumim dlui Zoltán Bartha pentru informații!). Cealaltă parte a fostei Grădini Nemes este cumpărată în anul 1903 de către reformați, care decid să ridice aici un lăcaș de cult. Datorită obstacolelor de natură financiară, construcția bisericii începe însă abia în 1913, fiind inaugurată pe 22 martie 1914.

Proiectul inițial a fost realizat de meșterul zidar clujean János Spáda, care gândise o biserică neogotică, proiect care nu a fost însă aprobat din motive financiare și din nepotrivire estetică și de stil cu „simplitatea calvină”. Arhitectul Károly Kós, căruia i se solicitase, alături de inginerul șef Antal Pohl, să verifice proiectul inițial, îl respinge de asemenea și vine cu o propunere nouă, proprie. După acceptarea noului proiect, în februarie 1913, încep lucrările de construcție, sub supravegherea meșterului zidar János Spáda.

biserica cu cocos din cluj mihail onaca

Discuțiile aprinse n-au lipsit pe durata construirii bisericii. S-au dezbătut următoarele aspecte: mărirea numărului de uși / ferestre (arhitectul Károly Kós a refuzat categoric această posibilă modificare), amânarea realizării orologiului propus în cadrul proiectului realizat de Kós care era prea costisitor și sugestia de a fi pictate doar cadranele acestuia pe turn, idee respinsă de asemenea de renumitul arhitect care a solicitat confecționarea orologiului.

Un compromis a fost făcut totuși în ceea ce privește… țiglele 🙂
Deoarece țiglele roșii din proiectul arhitectului erau și ele prea costisitoare, s-a dorit înlocuirea lor cu învelitoare eternit. Károly Kós a fost de acord în cele din urmă ca acoperișul să fie astfel învelit cu eternit gri, iar turnurile au fost acoperite cu țigle verzi smălțuite.

Azi, ne vine greu să ne imaginăm cum ar fi arătat inedita biserică dacă ar fi avut țigle roșii.

Semnificația cocoșului, o prezență (urbană) mai neobișnuită în vârful turnului

În mediul urban și, mai ales, în societatea contemporană, prezența unui cocoș în vârful turnului unei biserici sau, de altfel, al unei clădiri în general, o găsim a fi inedită, neașteptată.

Cocoșul este, însă, un simbol creștin, iar case care au pe acoperișuri acest simbol se regăsesc în întreaga Europa, dar și în zonele rurale din țara noastră. În creștinism, el amintește de momentul în care Petru s-a lepădat de Hristos (atunci a cântat cocoșul de trei ori), devenind ulterior simbol al pocăinței, dar și un simbol al învierii.

Cocoșul aflat în vârful turnului Bisericii Reformate de pe Calea Moților 84 este amplasat într-un cerc, formă care simbolizează perfecțiunea, întregul, totalitatea și infinitatea acestei lumi.

Totodată, cocoșul este considerat a fi și un simbol solar, vestind răsăritul soarelui, iar prin aceasta și un simbol al vigilenței și al luminii, anunțând ivirea unei noi zile, când încă este întuneric.

Zidurile de culoare cărămizie, acoperișul cu țigle verzi, prezența cocoșului de alamă, orologiul din turn, motivele tradiționale specifice Țării Călatei sau bolta ornată de casete pictate de Gergely Szántó, după desenele realizate de Sándor Muhits (profesor de artă aplicată), fac din Biserica cu Cocoș unul dintre cele mai inedite lăcașuri de cult clujene.

Vă invităm să o priviți mai cu atenție, iar dacă îndrăzniți când au loc slujbele, să pășiți în interiorul acesteia.

+ Un „bonus” arhitectural 

Vă promiteam la începutul articolului și un „bonus” arhitectural, asociat renumitului arhitect Károly Kós. Dovadă că ingeniozitatea și creativitatea unei clădiri te pot face să devii curios de un domeniu cu totul străin ție (arhitectura, în cazul de față) și chiar să cauți creațiile unui reprezentant de seamă al domeniului în cauză, vă facem cunoștință cu Cetatea Ciorii / Cetatea Corbului (Várjuvár).

Cetatea Corbului

Kós Károly construiește Cetatea Corbului în anul 1914, când se retrage aici din cauza războiului. Cetatea Corbului / Cetatea Ciorii este, așadar, chiar casa arhitectului, o casă unică prin stilul arhitectural, ca și multe alte ansambluri arhitecturale ridicate de Kós Károly care au fost inspirate din arhitectura medievală transilvăneană.

La Cetatea Corbului se ajunge de pe drumul Cluj-Huedin. După satul Păniceni și înainte de localitatea Izvoru Crișului se cotește la dreapta spre satul Nadășu (aproximativ 4 kilometri). Apoi se parcurge drumul către satul Stana (județul Sălaj). La jumătatea distanței dintre cele două sate, după un drum pe dealuri, se ivește o încântătoare prezență, Cetatea Corbului…

cetatea corbului cluj stana salaj kos karoly

Iulia Marc, redactor Cluj.com Ghid Local
Foto: Hendea Anca Silvia, Mihai Hendea, Mihail Onaca, Laura Vancea & Cluj.com
Informații: ro.wikipedia.org, adevărul.ro & enciclopedievirtuala.ro