Autentic ardelenesc în inima Clujului: un eveniment muzical deosebit

de |

Autentic ardelenesc în inima Clujului: un eveniment muzical deosebit

Suntem în inima Transilvaniei, astfel căutarea acelui „autentic ardelenesc” se potrivește de minune cu locul și rădăcinile ființei noastre. Ne aflăm totuși și într-un oraș ce nu contenește a se dezvolta, într-un oraș multicultural, care îmbrățișează diversitatea, dar în care comunitățile etnice încă învață să-și dea întâlnire în centru.

„Chiar dacă ne separă diferențele, în folclor uniunea etnică este prezentă, este comună.”

Un adevăr frumos exprimat de domnul Mihai Nan, liderul formației m4music și instrumentist al Filarmonicii de Stat Transilvania.
Contribuțiile sale în elaborarea a numeroase culegeri de folclor din diferite zone ale țării, precum și pasiunea indiscutabilă pentru muzică, au dus la un moment survenit în mod cât se poate de natural: crearea unui album de muzică populară instrumentală din Ardeal.

„Autentic ardelenesc” se numește albumul ce reunește 17 numere instrumentale deosebite, ultima fiind o compilație de 4 piese legate armonios între ele.

Lansarea albumului va avea loc în cadrul unui eveniment muzical deosebit, prezentat de către Ruslan Bârlea – actor la Teatrul Național Cluj-Napoca. Evenimentul va avea loc sâmbătă, 4 noiembrie 2017, de la ora 18:00, la Grand Hotel Napoca. Detalii despre bilete și program: aici.  

Într-o lume progresistă, întoarcerea și căutarea autenticului cultural este un demers curajos. Am îndrăznit așadar să-i adresăm d-lui Nan câteva întrebări:

De ce un album de muzică populară instrumentală?

Muzica populară instrumentală din Ardeal are o valoare și o bogăție inestimabilă, justificată prin faptul că se află la confluența mai multor etnii. Artiștii populari din acest spațiu s-au influențat și s-au întrecut  fără limite atunci când a fost vorba de muzica instrumentală de joc, specifică sărbătorilor câmpenești.

Acesta a fost avantajul muzicii instrumentale tradiționale și anume că nu a ținut seama de etnia celui care o cânta, iar în acest fel a putut fi modelată și îmbogățită cu darul fiecărui instrumentist  popular.  

Acest patrimoniu  muzical ardelenesc a avut cursivitate pană în anul 1990, prin transmiterea din tată în fiu, însă în ultimele decenii, această tradiție a dispărut, iar o parte importantă și reprezentativă pentru muzica instrumentală populară ardelenească, de joc, nu se mai exprimă prin formațiile de amatori, în ciuda existenței acestei bogății culturale. Locul lăsat liber de muzica populară de joc din Ardeal este ocupat din ce în ce mai mult la petreceri și nunți de muzica altor regiuni mai influente, prin asimilarea în Ardeal a horelor și sârbelor din Moldova și Oltenia sau a muzicii Bănățene.

Ca artist, cred că este posibilă o re-familiarizare a publicului tânăr cu muzica instrumentală  ardelenească pentru că există o rădăcină comună a sărbătorilor ardelenești. Sunt tot mai mulți tineri care poartă ii cusute tradițional iar acest lucru se potrivește bine, în simțire, cu muzica de joc a serbărilor tradiționale ardelenești.”

Cum ați ales piesele de pe album?

„În primul rând, pot să spun că mi-a fost extrem de greu să aleg ce piese să las în afara albumului. Această etapă din proiect ne-a luat cel mai mult timp. Totuși, ne-am hotărât  pentru următoarele criterii:

În cazul în care am avut mai multe piese cu aceeași structură (învârtită, de început, de arăduit), am ales doar câte două piese reprezentative. La fel am făcut în cadrul zonelor (Sălaj, Bistrița, Maramureș).

Apoi am ales sa interpretăm piese care nu mai sunt cântate de aproximativ 35 de ani, aceasta mai mult pentru a le aduce în actualitate și a le face cunoscute măcar celor care vor asculta discul. A fost imposibil să cuprind tot ce aveam în plan. La final, ascultând înregistrarea mi-am dat seama că tot ce am realizat nu este decât o “secvență-simbol” care are însă puterea de a ne aminti că în preajma noastră exista un tezaur de muzică instrumentală ardelenească de care ne putem bucura oricând.

În al doilea rând, o atenție mare am acordat-o calității interpretării acestor bijuterii ale muzicii de joc din Ardeal, astfel că, am ales pentru acest proiect  instrumentiști valoroși, colegi de la filarmonică și operă, cu care am lucrat în cele mai mici detalii pregătind de fapt un concert de muzică autentică ardelenească în cel mai bun sens al cuvântului.”

De când aveți această afinitate pentru muzică populară?

„Dacă e să caut în amintirile mele din copilărie, una dintre ele ar fi sigur aceea cu bunicul meu, cântând la vioară. O vioară veche prinsă cu un capăt de ață și agățată într-un cui deasupra laviței. Cânta niște melodii vechi pe care ulterior nu le-am mai auzit nicăieri și pe care mi le aduc cu greu aminte. Îmi povestea cum mergea în tinerețile lui și cânta pe la nunți singur cu vioara lui, fără trupă, fără acompaniament. Dar, cu umorul lui, povestea că niciodată nu venea acasă fără trei-patru sute de lei.

Când îl întrebam de unde, îmi povestea cum zicea câte un nuntaș: “Măi Aurele, mai las-o încolo de lăută (vioară) și bea și tu cu noi ceva” și îi punea câte zece lei în arcuș. Imediat venea altul și îi spunea: “Măi Aurele, da’ tu nu mai cânți nimica?” Și bunicul începea să cânte din nou pentru o altă hârtiuță de lei.

Un alt episod important din copilărie care mi-a rămas întipărit în minte a fost cel cu prima mea ieșire pe scenă. Eram cu tata și cu celălalt bunic la o sărbătoare (fiii satului) unde pe o scenă improvizată cântau o sumedenie de soliști acompaniați de orchestra de muzică populară a orașului. La un moment dat îl aud pe tata: “Mă copile, da’ tu nu cânți nimica?”

Nemaiașteptând răspunsul se duce într-o pauză la dirijorul orchestrei și vine triumfător spre mine spunând : “No, hai!” Și luându-mă de mână, mă duce spre scenă, mai mult pe sus decât pe picioarele mele până în fața dirijorului. Acesta se apleacă și mă întreabă: “Cum te cheamă, băiețaș?” Și cum nu a primit nici un răspuns mă mai întreabă odată: “Ți-e rău cumva?”(probabil din cauza culorii varului stins pe care o afișam). Am răspuns: “Î,Î,” așa ca îmi pune în mână o vioară de trei ori mai mare decât a mea și mă împinge pe scenă. Ce s-a întâmplat în continuare nu mai știu, mi-am revenit doar atunci când tata a strigat la mine: “Bravo, mă!“ Și mi-a pus în față doi mititei cu muștar și o bere.”

Care sunt preocupările trupei M4music în prezent?

„Fiind o trupă cu mare diversitate de interpretare, rămânem preocupați pentru menținerea calității interpretărilor artistice, cover (muzica ușoară, pop, rock , etno) clasic. În plus, pentru muzica populară ne propunem să interpretăm bijuterii folclorice din toate regiunile țării, iar pentru partea de interpretare cover ne propunem să adaptăm piese valoroase la ritmuri și genuri noi.”

* * * * * * *  

Liderul formației m4music, Mihai Nan, este artist instrumentist al Filarmonicii de Stat Transilvania din Cluj-Napoca și a avut contribuții la elaborarea mai multor culegeri de folclor din diferite zone ale țării.

Evenimentul de lansare al albumului „Autentic ardelenesc” va avea loc sâmbătă, 4 noiembrie 2017, de la ora 18:00, la Grand Hotel Napoca. Evenimentul va fi prezentat de către Ruslan Bârlea, artist și actor la Teatrul Național Cluj-Napoca.

Biletele pot fi cumpărate de la casieria Cinema Florin Piersic, de la Librăria Humanitas sau din rețeaua eventbook.ro (de aici).

Pentru informații suplimentare: 0749 041 837, m4music.mihai@gmail.com