Zborul liric al Madamei Butterfly pe scena operei clujene
Miercuri, 29 octombrie, ora 18.30, cortina Operei Naționale Române din Cluj-Napoca se ridică pentru una dintre cele mai apreciate capodopere lirice: ”Madama Butterfly”, de Giacomo Puccini.
Tragedia veristă caracterizată de o armonie și o profunzime vocală deosebită, revine pe scena operei clujene, având parte de o distribuție reputată, ce îi aduce în rolurile principale pe soprana Carmen Gurban, ca și Cio-Cio San, tânăra japoneză cu nume de fluture, și tenorul Hector Lopez, o prezență frecventă și iubită a teatrului liric clujean, în rolul locotenentului Pinkerton.
Opera ”Madama Butterfly” este un titlu universal care a fascinat prin controversă de la prima sa reprezentație, fiind contestată dur la premiera de la Scalla di Milano, din anul 1904, fapt ce a adus o mare suferință compozitorului care s-a văzut nevoit să reia partiturile. Cea de-a doua premieră pusă în operă la Brescia, i-a adus ovațiile îndreptățite, clasând ”Madama Butterfly” printre titlurile permanente din repertoriilor celor mai mari teatre lirice ale lumii, fascinând publicul fiecărei generații.
Reprezentația de miercuri, 29 octombrie, va aduce pe scena clujeană un spectacol tumultos aflat sub bagheta dirijorului Horváth József, care îi va reuni pe scenă pe artiștii: Oleg Ionese, Ștefania Barz, Florin Pop, Simonfi Sandor, Gelu Moldovan, Florin Sâmpelean, Corina Păștean, Radu Pintea, Maria Chircoiaș, Emil Chioreanu, Andrei Șofron. Adaptarea regizorală este semnată de Rodica Popescu-Moisa.
Biletele spectacolului sunt puse în vânzare la Agenţia Teatrală, în reţeaua Eventim (magazinele Orange- inclusiv Orange Shop Dej şi Turda, Germanos, Vodafone, Domo, Librăriile Cărtureşti, Humanitas) şi online pe www.eventim.ro.
”Madama Butterfly” este o operă în trei acte creată de Giacomo Puccini după un libret de Luigi Illica și Giuseppe Giacosa.
Tragedia lirică plasează acţiunea la intersecţia a două culturi contrastante: cea americană şi cea japoneză. B.F. Pinkerton, un locotenent de marină aflat în Japonia, urmează să se căsătorească cu Cio-Cio-San (nume ce semnfică ”fluturaș” în japoneză), o frumoasă tânără asiatică din Nagasaki. Dacă pentru mire căsătoria e o convenienţă, mireasa exuberează la gândul iubirii adevărate, oferindu-și întreaga ființă iubitului. Cursul narativ vine să sublinieze inerentele diferenţe dintre cei doi soți şi culturile lor, tânăra cu nume de fluture ajungând să cunoască un final tragic, în locul „zborului dulce al iubirii”, pe care şi-l dorise.
