Echipa și comunitatea Hacking Work lansează astăzi oficial campania națională #VremLegeaBurnout. Această inițiativă civică și socială are ca obiectiv adoptarea unei legi care să recunoască și să reglementeze epuizarea profesională, o problemă majoră de sănătate publică la nivel global, care în România este deocamdată ignorată, nereglementată și prea puțin conștientizată. Lansarea campaniei #VremLegeaBurnout este marcată prin trei instrumente cheie: o petiție națională lansată pe platforma Declic, un manifest public adresat autorităților și o piesă muzicală originală – „Raport Final”, semnată de LadyGirl – care devine astfel primul imn artistic al unei inițiative legislative în România.
Burnoutul, o problemă gravă de sănătate publică în România
Burnoutul afectează deja milioane de angajați români. La nivel global, cercetările arată că jumătate dintre angajați resimt simptome specifice burnoutului, dar în România procentul celor afectați depășește 60% în mai multe studii recente. Conform STADA Health Report 2022, 67% dintre angajații români simt că se află în risc de burnout. Aceste cifre plasează România pe locul 2 în Europa, imediat după Polonia, în ceea ce privește gradul de risc.
Burnoutul nu este o simplă stare de oboseală, ci reprezintă o formă de epuizare profesională cronică, recunoscută de Organizația Mondială a Sănătății încă din 2019, ca ”sindrom ocupațional, asociat cu stresul cronic care nu a fost gestionat eficient la locul de muncă” și care reduce drastic sau chiar anulează pe perioade îndelungate capacitatea de muncă a celor afectați. Epuizarea profesională nu este doar o problemă individuală, ci reprezintă o criză de sănătate publică, fiindcă burnoutul are efecte distrugătoare pe termen lung și poate duce la afecțiuni psihice și fizice severe, depresie și chiar sinucideri.
În lipsa unei legi care să definească și să reglementeze aceste situații, angajații sunt lăsați fără protecție medicală și legală, iar angajatorii riscă pierderi majore nu doar din cauza lipsei de productivitate, ci și prin demisii și chiar procese în instanță. În iunie 2025, Tribunalul Cluj a recunoscut legal un caz de burnout sever și a obligat o companie multinațională să plătească daune morale de 9.000 de euro unei foste angajate. Acest precedent arată că angajatorii nu mai pot ignora acest fenomen.
Cum se resimte burnoutul în economie
Studiile publicate în ultimii ani arată gravitatea și complexitatea fenomenului pe plan global: burnoutul duce la creșterea cu 37% a absențelor de la locul de muncă și la cu 50% mai multe incidente de siguranță la muncă; angajații epuizați sunt de 2,6 ori mai predispuși să își dea demisia; în medie, 15-20% din bugetul de salarii al unei companii se pierde anual din cauza plecărilor voluntare cauzate de epuizare; la nivel global, burnoutul generează peste 322 de miliarde de dolari pierderi anuale, în Uniunea Europeană, 23% dintre cazurile de depresie și 8% dintre bolile cardiovasculare sunt direct legate de stresul și epuizarea de la muncă.
Apel pentru urgentarea adoptării legii burnout
În Parlamentul României a fost depus anul trecut un astfel de proiect de lege, care a fost retras după ce a întâmpinat o opoziție dură din partea mai multor factori din mediul administrativ, politic și economic. Campania #VremLegeaBurnout vine cu un apel ferm: legea care reglementează epuizarea profesională trebuie repusă urgent în circuitul legislativ, într-o formă aplicabilă, coerentă și cu o largă susținere publică, care să protejeze oamenii la locul de muncă, să ofere repere clare angajatorilor și instituțiilor statului și să ofere primele mecanisme reale de prevenție într-o criză deja recunoscută global drept una de maxim risc în sănătatea publică.
Legea trebuie să includă, printre altele, definirea și recunoașterea burnoutului ca fenomen profesional, evaluarea riscurilor psihosociale la fiecare angajator, dreptul angajaților la deconectare în afara programului de lucru, sprijin psihologic și medical în reintegrarea angajaților afectați, dezvoltarea unor practici și competențe specifice la nivelul instituțiilor statului și cabinetelor de medicina muncii, dar și măsuri preventive luate de fiecare angajator, în funcție de specificul activității sale. Legi similare au fost adoptate și puse în practică deja în Franța, Belgia, Suedia sau Olanda.
Publicul este invitat să susțină demersul prin semnarea petiției disponibile pe platforma Declic, să distribuie piesa „Raport Final” pe rețelele sociale și să contribuie la creșterea vizibilității unui fenomen ignorat de prea mult timp în România.
Ce pot face cei care doresc să susțină această campanie
- Semnează petiția: http://campaniamea.declic.ro/p/Vrem-Legea-Burnout
- Vizionează și distribuie clipul piesei Raport Final (LadyGirl x Hacking Work):
- Dacă ai trecut prin burnout, spune-ți povestea anonim aici: https://hackingwork.ro/caut-sprijin
Burnoutul ne privește pe toți. Trebuie să construim mecanismele de reacție în fața acestei crize de sănătate publică. Nu ne mai permitem să stăm deoparte. România are nevoie de Legea Burnout ACUM.
Comunicat de presă
Simplu și rapid, pe Cluj.com găsești informațiile de care ai nevoie! De asemenea, pentru a ține pasul cu noutățile și evenimentele din Cluj, te invităm să ne urmărești pe Facebook și Instagram.
