Probabil va intrebati ce noutati mai avem despre expeditia montana „8156 metri pentru Cluj, Manaslu 2013”. Alpinistii nostri clujeni continua cu organizarile, antrenamentele riguroase si discutiile cu sponsorii. Saptamana aceasta il avem in prim plan pe Vasile Cipcigan, salvator montan si sef de formatie in cadrul Serviciului Public de Salvamont Cluj. Vasile are 35 de ani si este din Cluj Napoca.
Pasiunea pentru munte este veche, se trage inca din adolescenta. A fost nevoie doar de o tabara in muntii Apuseni, la varsta de 16 ani, pentru a invata sa traiasca frumusetea muntilor. In ultimul an de liceu s-a alaturat Clubului Alpin Roman, iar impreuna cu alti membri a inceput sa practice si escalada. Vasile este membru CAR din anul 1996.
Intre 2000 si 2003, a fost voluntar al serviciului SPJ Salvamont Salvaspeo Cluj, iar din 2003 a devenit oficial salvator montan pregatit mereu pentru a fi in serviciul celorlalti in caz de pericole.
Discutia pe care am avut-o cu Vasile a revelat un om care a ales sa isi dedice tot timpul muntelui, naturii si oamenilor pasionati de munte. Nu este un stil de viata usor, dar cu siguranta limpezeste spiritul, mintea si aduce cu sine inainte devreme intelepciunea. In perioada 2004 – 2008, Vasile a parcurs multi kilometri in Fagaras, Bucegi, Retezat, Ciucas, Bicaz, atat pe timp de vara cat si pe timp de iarna. Din 2008 a tintit spre varfuri din intreaga lume : Khan Tengri – Kazakstan, Elbrus (2010 – 5642 m) sau varful Denali (2011 – 6194 m). Acestea doua din urma fac parte din proiectul „Sapte pasi pe acoperisul lumii”, initiat impreuna cu coechipierul sau Ovidiu Ratiu. In 2012, a pasit si pe varful Aconcagua de 6962 m.
Ce urmeaza? Anul acesta varful Manaslu – 8156 m si cine stie poate in 2014, Vasile Cipcigan impreuna cu alti coechipieri vor face cunoscut Clujul si pe Everest.
Noutatile sunt ca in echipa de expeditie au ramas 6 membri in loc de 8, ceilalti doi alpinisti retragandu-se din motive pur legate de perioada prea lunga de 2 luni. In plus, baietii beneficiaza acum si de suportul unei firme specializata in nutritionism pentru sportivi. Asadar, in ultima perioada echipa s-a axat pe imbunatatirea conditiei fizice pe baza sfaturilor primite de la medici. Alimentatia si hidratarea sunt extrem de importante in aceasta perioada cat si in timpul ascensiunii.
Corpul trebuie pregatit din timp pentru conditiile vitrege la care va fi supus, iar nutrientii esentiali nu trebuie sa lipseasca. De asemenea specialistii sugereaza anumite tehnici de antrenament cat si produse energizante sau pentru regenerare a corpului dupa eforturi fizice extreme. Vasile ne-a dezvaluit ca in timpul unei expeditii, la altitudine organismul uman consuma de 7 ori mai mult decat hrana zilnica. Un plus de cateva kilograme este oarecum indicat inainte de dum, pentru ca in 2 luni, cu siguranta resursele fizice vor fi consumate.
De multe ori m-am intrebat ce mananca alpinistii acolo sus la mii de metri, in frig si in conditii extreme? Vasile ne povesteste ca in tabara de baza se gateste mancare sanatoasa in principal de tip asiatic. In ascensiune, este ideal ca alpinistul sa consume alimentele care ii plac cel mai mult si care ii priesc organismului. Sunt extrem de importante fructele uscate si semintele de orice fel (alune, caju, etc.). Unii consuma supe la plic sau mancare deshidratata. Aceasta din urma este usor de transportat, pentru ca dupa cum bine stim, orice kilogram in plus sau in minus conteaza.
Hidratarea este esentiala : aproximativ 3, 4 litri de lichide, sub forma de supa, ceai, apa obtinuta din zapada topita, imbogatita cu pastile de calciu, magneziu sau zinc.
M-am bucurat mult sa aflu detalii si despre aceasta parte a pregatirii unei expeditii la peste 8000 de metri. Inteleg ca nu este tocmai accesibil tuturor acest „job” de a avea grija de tine, pentru a reusi sa pasesti in locuri necunoscute, cu grad mare de dificultate si nu in ultimul rand de a avea grija de ceilalti oameni care vor sa ajunga sus. Este nevoie evident de har si de o considerabila cantitate de tarie de spirit si putere.
Pe parcursul acestor articole am avut sansa sa cunosc acesti alpinisti exceptionali si in timp ce le ascultam povestile, am realizat ca ei sunt cei care detin reale capacitati de supravietuire. Este poate o viata traita pe culmi extreme, dar plina de satisfactii. Oare cum este sa fii cel mai aproape de cer dintre toti pamantenii?
Ii multumesc lui Vasile Cipcigan pentru ca m-a primit calduros la sediul Serviciului de Salvamont Cluj si mi-a dezvaluit inca un punct de vedere din cele 6, ale pregatirii ascensiunii pentru Manaslu.
Cluj.com este in continuare alaturi de echipa de alpinisti clujeni. Nu ezitati sa fiti si voi in contact direct cu evolutia pregatirilor, accesand pagina speciala de facebook:
Un articol de Iulia Pardau
