Vara in orasul Cluj
Nu mai e o noutate ca a venit vara. Suntem in luna concediilor, luna dintre absolviri si admiteri. Pana in momentul de fata, nu cred ca este cineva care nu s-a plans macar o data de caldura si de ploaie. E o vara, cum eu una si mai multi altii am consimtit ca nu am mai vazut asa ceva. Zile dupa zile in care ploua cel putin o data si cel putin cu o galeata de gheata.
La inceputul verii scriam un articol despre cum e sa-ti petreci toata vara in oras. Se impune cultural cumva, ca vara ii musai sa pleci undeva. Pe malul marii, in varf de munte sau intr-un luminis de padure sa poti urla linistit ca lupii. Atunci m-am intrebat cum ar fi daca la sfarsitul verii as spune ca nu am fost niciunde? Ca toata vara mi-am petrecut-o in oras. Sunt prea multe lucruri pe care le-as putea face in timpul asta gol. Stiu ca multi va ganditi la iesiri, alcoale, muzica tare si sporturi extreme. Abordarea mea de la inceputul verii era ca saptamanile astea sa fie prilej de invatare. Orice. Nu mi-a iesit, ca nu m-am putut abtine si am iesit din oras la baie si bronzat.
Ce se intampla vara in Cluj devine si mai interesant. Am facut o comparatie cu sezonul de la mare. Aici sezon e pe tot timpul anului universitar, iar in anotimpul cel mai cald raman doar localnicii. Se inchid cluburile, gasesti locuri in baruri vineri seara la 22, ai spatiu cu bicicleta pe trotuar, iar martea miroase a duminica. Vara la Cluj ramanem doar noi, astia care ne stim toti cu toti. Pe unii ii salutam, cu unii impartim un pahar de vin, iar pe altii ne facem ca nu ii vedem.
Vara la Cluj transforma spatiul din centrul orasului in curtea scolii, in pauza mare. Asta se intampla noaptea, in lumea noastra. Ziua de weekend o compar mereu cu un orasel din filmele western, in care vezi o minge de fan cum se rostogoleste pe strada prin fata unui mos amortit.
Vara asta la Cluj a fost una cu idei si inceputuri. Sa vedem unde-o ducem. Vara asta la Cluj pentru unii este de fapt in State, pentru altii va insemna Europa si pentru majoritatea va insemna patru nopti de Peninsula.
Cand a inceput vara? Cu prima zi in sandale? Cu ziua rezultatelor de la licenta? Cu ziua cand ti-ai dat demisia? Parca e anotimpul care incepe si se sfarseste in jurul unor evenimente. Pentru multi studenti inceputul verii e echivalentul Revelionului. Atunci trag linie se uita peste ce au facut, calculeaza variantele de distractie ce urmeaza si planuiesc anul ce vine. La fel cum a inceput, pentru mine, asa se va si termina. Cu prima zi la lucru, cu invatatul pentru restante sau pregatirea pentru admitere.
A mai ramas un pic de vara. Nici nu se mai vede. Pentru ca desi suntem abia la jumatate, dupa mine e ca in cazul pachetului de tigari, cand ai fumat jumatate ai impresia ca s-a terminat. Cat a mai ramas suntem pusi pe fapte mari. Excursii, sporturi, depasirea limitelor si iesirea din zona de comfort cat mai des posibil.
Pana la final ne auzim cu povesti usoare de vara.
Un articol de Andra Magda
Foto: Vlad Peter
