Valentine și Dragobete
Sau cum să ne intoxicăm cu prea multă dragoste simbolică, într-o lună în care absența luminii naturale își spune cuvântul și mulți dintre noi suntem supărați (plouați?), nerăbdători, aflați într-o stare de tranzit, așteptând primăvara. Când sărbători internaționale precum Valentine’s Day sau Halloween ni s-au revelat și nouă, în urmă cu mai mulți ani, curiozitatea și nevoia de diversitate ne-au făcut să le adoptăm. Recent însă, în ultimii ani, s-a dezvoltat curentul ,,anti”, o respingere a zilei de Valentine’s Day.
Este doar o reație normală intr-o societate axată pe consum, care se ambiționează să comercializeze la extrem chiar și cele mai de preț simboluri pentru noi, ca ființe umane. Oamenii au ajuns la saturație.
Dincolo de respingerea Zilei Îndrăgostiților din cauza comercializării ei în exces – fapt deranjant pentru mulți dintre noi, apare și nevoia întoarcerii înspre origini, autentic, tradițional și specific românesc. Astfel, ziua de Dragobete este tot mai des amintită de cei care s-au săturat de sărbatori importate care, până la urmă, nu sunt nici înrădăcinate pe aceste meleaguri, nici nu ne reprezintă în totalitate în ceea ce privește modalitățile de manifestare.
Și, uite-așa, ne-am ales cu două zile destinate iubirii, în aceeași lună februarie, la distanță de doar 10 zile. Putem lua în calcul un alt tip de argument adesea vehiculat: nu avem nevoie de o zi ,,specială” (sau două, în acest caz) pentru a fi mai buni, mai iubitori, mai iertători etc.
Dar privind în jur, e ușor să observăm că, de fapt, avem nevoie. Nu ar trebui să avem nevoie. Dar uităm. Suntem uneori prea obosiți, prea copleșiti de sarcinile și responsabilitățile cotidiene, prea prinși în propria persoană și uităm. Uităm să le zâmbim celor dragi nouă, să le oferim un cadou – pur și simplu, ca mărturie a faptului că îi apreciem și iubim, uităm să facem (mici) gesturi de afecțiune, să fim atenți la nevoile lor.
Și, atunci, poate că aceste zile speciale își au rolul lor. Sunt ca un reminder, ca un ceas deșteptător pentru alții, iar în cazurile fericite sunt doar un motiv în plus de a ne manifesta iubirea și afecțiunea și azi.
Dar poate că ce e prea mult strică? Doua zile în aceeași lună care simbolizează același lucru vor tinde, pe termen lung, să dilueze semnificațiile zilei.
Însă, știați că în anumite țări europene, precum Finlanda sau Estonia, Valentine’s Day celebrează nu doar dragostea dintre două persoane, ci iubirea în general și afecțiunea față de prieteni dragi și/sau familie?
S-a conturat această imagine în conștiința noastră socială comună cum că Ziua Îndrăgostiților, fie că e Valentine’s sau Dragobete, vine la pachet cu inimioare roz și dulcegării în care poate mulți nu se regăsesc. Iată că unele popoare au preferat o imagine mai de ansamblu asupra iubirii, căci iubirea e un sentiment pe care îl simțim nu doar față de o singură persoană, ci față de toți cei care contează pntru noi.
Ar fi interesant ca Valentine’s Day să evolueze și la noi în această direcție, iar Dragobetele să își păstreze semnificațiile. Făcând abstracție de inevitabilele tendințe de comercializare a oricărei sărbători, luna februarie ar deveni astfel o lună mai caldă, a emoțiilor și sentimentelor de prietenie și iubire, un pretext de manifestare a afecțiunii față de toți oamenii dragi nouă – lucru pe care, în general, prea mulți dintre noi evită să îl facă deschis, fără rețineri.
Cluj.com vă dorește un februarie călduros și plin de iubire!
Iulia Marc
Redactor Cluj.com
