Tropotită din Săpânța cu celtul Peter Hurley
Irlandezul Peter Hurley, păzitorul satului tradițional românesc, ne invită să parcurgem „Drumul Lung spre Cimitirul Vesel” de la Săpânța, într-o manieră foarte interesantă și nu așa cum l-a străbatut el.
În 26 noiembrie 2012, Peter Hurley parcurgea pe jos de la Săpânța la București la Muzeul Național al Țăranului Român (650 de kilometri), având unică sursă de supravieţuire bunătatea și ospitalitatea oamenilor. A făcut acest lucru pentru a atrage atenția asupra pericolului dispariției țăranilor și a satului tradițional viu.
Prezent recent la Cluj la Muzeul Etnografic al Transilvaniei, Peter Hurley, „irlandezul care a învățat să descopere valorile și frumusețile României mai bine decât foarte mulți dintre români” (cum îl descrie directorul Muzeului Etnografic al Transilvaniei, Tudor Sălăgean), a lansat clujenilor propunerea ca de Sfântă Mărie (15-16 august) să vină la Săpânța la cea de-a șasea ediție a Festivalului „Drumul Lung spre Cimitirul Vesel”.
Dacă anii trecuți pe pajiștea de la Săpânța au călcat personalități precum, compozitorul irlandez Shaun Danvey cu echipa sa de muzicieni din Scoția, Spania și Irlanda, în acest an „vedetele” vor fi chiar sătenii. „În primii cinci ani am adus spectacolul în Săpânța, anul acesta spectacolul este în Săpânța”, a spus Peter.
„Din cauza vitezei cu care ne trăim viața trecem și nu le dăm bună ziua acestor oameni”
„Din 25 iunie mă aflu în Săpânța încercând să găsesc resursele necesare pentru eveniment. Mi s-a confirmat iar cât de multă forță are acest sat, nu este vorba doar despre Săpânța, sunt convins, poate fi oricare dintre cele 12.000 de sate din România. Săpânța este satul ales de mine. Am simțit câtă forță și putere are acest sat viu.
Pe ulița care stau locuiește și fierarul satului. Fiecare om este o enciclopedie, un artist, fiecare are o deschidere a minții și o creativitate care îi fac să strălucească adunați împreună. Am avut încă o confirmare, toate alimentele dintr-un sat viu, tradițional, autentic sunt încă acolo. Din cauza vitezei cu care ne trăim viața trecem și nu le dăm bună ziua acestor oameni. Dar dacă dacă le dai, ești poftit, iar în spatele gardului găsești visele oamenilor, un univers întreg, creațiile lor care împodobesc satul”, descrie Peter satul pentru care și-a dăruit deja ani din viață.
Festivalul va fi concentrat pe dansul tradițional maramureșean. Ideea a venit în urma consultărilor cu săpânțenii: „Am ajuns la concluzia să facem un joc în sat. De când nu a mai fost un joc? Unii zic că de 30 de ani nu a mai fost. Dansuri se fac la nunți, dar momente dedicate exclusiv jocului au fost puține. Așa că am pornit de la ideea asta”.
Jocul se va ține pe pajiștea de la Săpânța, la 4 km de Cimitirul Vesel, sub umbra tradiționalului fus cu zurgălăi: „Va fi o scenă din lemn, rotundă, iar în mijlocul ei, o platformă, unde va evolua taraful tradițional. Tot în mijlocul scenei, va fi un fus cu zurgălăi înalt de 5 metri creat în atelierul meșterului moș Pupăză, în vârstă de 80 de ani, de la Valea Stejarului. Cel mai mare fus făcut de moș Pupăză se află la Muzeul Satului din Sighetu Marmației și are 14 metri. Un obicei străvechi era acela în care feciorul dăruia fusul iubitei pentru a-și transmite sentimentele. Fusul semnifică înțelegerea că viața în doi înseamnă provocări și bucurii, o legătură strânsă care trece până în viața de dincolo, iar zurgălăii semnifică copiii”.
În jurul scenei, vor fi așezate căsuțe din lemn acoperite cu pânză unde vor lucra meșterii populari: sculptorul în lemn Dumitru Pop Tincu, urmașul lui Stan Pătraș din Săpânța, meșterul lemnului moș Pupăză (Petru Godja) din Valea Stejarului, meșterul măștilor Vasile Șușcă din Săcel, meșterul opincar Gheorghe Roman din Bârsana, Pălăguța Bârlea meșter zgârdane din Mănăștirea, Vasile Borodi pălărier din Sârbi, familia Tănase – ceramică dacică
„Ultimul olar de ceramică dacică pune topping pe pizza în Germania”
La Săpânța meșterii vor fi tratați așa cum se cuvine: „Le oferim fiecăruia câte o căsuță cu dușumea de lemn unde pot să primească publicul”. Întoarcerea spre păstrătorii și creatorii de comori tradiționale este făcută în contextul în care aceștia nu sunt sprijiniți și respectați la justa lor valoare: „Nu sunt tratați cu demnitate și cu respectul care se cuvine, nu au subvenție de la UE. E foarte greu pentru ei. Nu pot trăi din munca lor. Ultimul olar care face ceramică dacică roşie nesmălţuită, Dumitru Tănase din Săcel, lucrează în Germania, pune topping pe pizza într-o pizzerie în Munich, pentru că acasă nu poate trăi din asta”.
Voia bună va fi întreținută de ceterașii din Săpânța, dar și de către artiștii Gheorghe Turda, fiul satului, Grupul Iza și Mircea Florian. Tot pe pajiștea de la Săpânța se vor organiza două ateliere de pictură pe pânză cu motive tradiționale, produsul final putând fi luat acasă. Amatorii de drumeții vor putea închiria biciclete ca să descopere împrejurimile Săpânței. Asociația Green Revolution din București a oferit 50 de biciclete pentru organizatori.
Mâncare la ceaun și somn în fân
Femeile din Săpânța vor prepara mâncăruri tradiționale la ceaun: pomana porcului, sarmale și mămăligă cu brânză. Organizatorii vor pregăti un foc de tabără, unde bătrânii, meșterii satului și ceilalți participanți se vor putea întâlni și povesti la Sfatul satului. Întreaga atmosferă va putea fi simțită și de cei plecați din Săpânța prin streaming online. Cazarea se poate face la pensiunile din sat sau la familiile de țărani. O altă alternativă, mult mai aproape de natură, va fi un cort în care se va putea dormi pe fân, la fel ca pe vremea bunicilor. Cortul va avea duș țărănesc și toalete ecologice.
Efortul, dăruirea și implicarea irlandezului Peter Hurley la Săpânța au un singur motiv explicat pe îndelete în cartea sa „Drumul Crucilor”, pe care a scris-o după ce a parcurs pe jos drumul de la Săpânța la București. Peter Hurley nu dorește decât să ne arate ce nu vrem să vedem mulți dintre noi, să atragă atenția asupra pericolului dispariției țăranilor și a satului românesc tradițional viu.
Cluj.com organizează pentru perioada 15-16 august o excursie în Maramureș, ziua de duminică fiind dedicată festivalul Drumul Lung spre Cimitirul Vesel: Detalii despre înscrieri, program și traseu pe www.cluj.com/evenimente/excursie-in-maramures-drumul-lung-spre-cimitirul-vesel
De asemenea, de la Cluj va mai pleca un autocar special pentru festival, pesoana de contact este Ileana Rus (mobil 0746197837), membru fondator Asociatia Maramuresenilor din Cluj. Pentru cei interesati si de cazare, persoana de contact este Irina Stan, mobil: 0744927789.
redactor Cluj.com
Tia Sîrca
