Tot ce trebuie să știi despre calculul impozitului pentru PFA și firmă de apartament.
Normele de aplicare la Codul fiscal au fost din nou modificate potrivit unei Hotărâri adoptate recent de către Guvern României. Acest proiect de act normativ, care a fost aprobat vineri de către Executiv, va intra în vigoare imediat după publicarea în Monitorul Oficial și clarifică modul de calcul al impozitului pe clădirile cu destinație mixtă.
Guvernul României a adoptat, vineri seara, o Hotărâre prin care modifică și completează normele de aplicare a Codului Fiscal. Această modificare face „lumină” în ceea ce privește problemele de calcul a impozitului pe clădiri cu destinație mixtă cu care s-au confruntat proprietarii de PFA și de firme de apartament la începutul acestui an.
Persoanele fizice care deţin imobile cu destinaţie mixtă și care declară pe propria răspundere că nici o cheltuială cu utilităţile nu este înregistrată în sarcina persoanei care desfăşoară activitatea economică vor plăti impozit conform deţinerii unei proprietăţi utilizată în scop rezidenţial.
Adrian Vascu, fostul președinte al ANEVAR, autoritatea națională care se ocupă cu evaluarea autorizațiilor din România, între anii 2008-2009 și 2014-2015, a explicat, pentru Cluj.com, cum se modifică calculul impozitului pe clădirile cu destinație atât ca sediu economic cât și ca locuință. Vascu spune că referitor la Art. 459, din Codul Fiscal, care a intrat în vigoare la începutul acestui an, privind calculul impozitului pe clădirile cu destinație mixtă aflate în proprietatea persoanelor fizice, modificările care au fost făcute, vineri seara, printr-o Hotărâre de Guvern, impozitul va fi calculat în funcție de rolul pe care îl poartă. „Referitor la impozitul pe clădiri s-a schimbat foarte puțin. Normele s-au schimbat și la celelalte impozite. La impozitele pe clădiri este practic doar o singură clarificare, la articolul 459 din cod, că acolo unde nu se cunosc suprafețele și este utilizare mixtă, iar cheltuielile sunt plătite de către persoana fizică, proprietara apartamentului, utilizarea clădirii este rezidențială. Acest chestiune nu era spusă direct în cod, în cod se spunea până acum doar că dacă este utilizare mixtă, nu se cunosc suprafețele, și cheltuielile sunt deduse de către persoana juridică, atunci utilizarea este ne rezidențială. Rezultă că dacă nu sunt deduse rămâne rezidențială. Interpretările fiind diferite de peste tot, s-a introdus și acest lucru”, a explicat Adrian Vascu.
El mai spune că în cazul în care în acel sediu există activitate economică, atunci tratamentul în calculul impozitului pe clădirile cu destinație mixtă va fi diferit față de ceea ce a fost până la sfârșitul anului trecut. „Dacă în sediul respectiv se desfășoară activitate economică atunci tratamentul este diferit față de cum era anul trecut când în sediul respectiv era locuință, dacă vorbim de un apartament, dacă însă PFA-ul respectiv are sediul acolo pentru că trebuie să aibă un sediu dar nu desfășoară activitatea în apartament atunci nu ar trebui să se schimbe nimic față de anii trecuți, clădirea rămâne în continuare cu utilizare rezidențială”, a spus Vascu.
Un exemplu foarte elocvent este acela în care un taximetrist are sediul PFA în aparatament dar nu își desfășoară activitatea în această incintă, aceasta clădire va fi considerată în continuare ca având utilizare rezidențială.
În cazul în care sediul se află în proprietatea rudelor, Adrian Vascu afirmă că acestea trebuie să declare corect dacă se desfășoară sau nu activitate economică în clădire. „Rudele respective, care trebuie să declare clădirile, trebuie să declare corect, se desfășoară activitate economică la ei în clădire sau nu. Dacă nu se desfășoară activitatea economică își vor declara în continuarea clădirea ca având în interior un sediu fiscal a rudei pe care a lăsat-o acolo dar este fără activitate economică și atunci utilitatea rămâne în continuare rezidențială”, a afirmat fostul președinte ANEVAR.
Aceeași situație se aplică și în cazul în care sediul firmei a fost declarat într-o locuință inchiriată, în acest caz întreaga responsabilitate căzând în sarcina a proprietarului de apartament. „Problema este a proprietarilor de apartamente. Dacă ei declară că nu se desfășoară activitate în spațiul lor, indiferent de câte contracte au fost la acel sediu, clădirea rămâne rezidențială”, a mai spus Adrian Vascu.
Prin urmare, odată ce documentul citat va fi publicat în Monitorul Oficial, prevederea prin care completarea informațiilor privind faptul că achitarea cheltuielilor cu utilitățile nu sunt înregistrate în sarcina persoanei care desfășoară activitatea economică nu mai este necesară și va scuti persoanele aflate în această situație să furnizeze documentele suplimentare cerute de direcțiile de taxe şi impozite.
Dan Porcutan
Redactor Cluj.com
