Serban Tiganas, presedintele OAR Romania: „Clujul este unul din locurile in care se inoveaza in Romania”
Serban Tiganas este numele notoriu din domeniul arhitecturii din Cluj-Napoca si din tara. Absolvent al Universitatii de Arhitectura si Urbanism ,,Ion Mincu” din Bucuresti in urma cu 27 ani, actualmente este formator in cadrul Facultatii de Arhitectura si Urbanism – Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca. Totodata, este presedintele Ordinului Arhitectilor din Romania si partener la biroul de arhitectura si inginerie Dico si Tiganas din Cluj-Napoca.
Serban Tiganas va fi prezent in acest an la cea de-a treia editie Arhitecture Conference& Expo ce va avea loc in 2 octombrie la Liberty Technology Park din Cluj-Napoca si care va aduce impreuna peste 250 de arhitecti si specialisti din domenii conexe. Arhitectul ne vorbeste despre participarea lui in cadrul evenimentului si evolutia arhitecturii in comunitati.
Architecture Conference&Expo: Ce va determina sa participati la Architecture – Conference&Expo? Ce aduce nou din perspectiva dvs. aceasta conferinta pentru domeniul arhitectural?
Serban Tiganas: Ma bucur ca aceasta serie de conferinte inceputa cu trei ani in urma a pornit din afara arhitecturii, de la oameni care au sesizat interesul public pentru acest domeniu. Am convingerea ca arhitectura trebuie discutata mai mult in afara profesiei si ca trebuie sa iasa din izolarea academica pe care si-a construit-o pentru a se distinge. Astfel de dialoguri se petrec deja in mod traditional la Bucuresti de cativa ani buni, dar e foarte bine ca facem asta si la Cluj. Pot aprecia consecventa in a alege locuri nou create in oras pentru a gazdui evenimentul si mai cred ca genericul discutiilor orientat spre patrimoniu ramane una din temele actuale importante.
In acest an, tema de la evenimentul organizat de catre LiberoEvents este Prezervarea Patrimoniului Arhitectural, Reconversii si Restaurari Inovatoare. In ce stadiu ne aflam la nivel de Cluj-Napoca pe aceste ramuri arhitecturale?
Cred ca, daca privim Clujul ca fenomen, putem constata o descoperire si utilizare din ce in ce mai intensa a centrului orasului, atat a spatiilor publice, cat si a spatiilor din cladirile care constituie patrimoniul arhitectural al orasului. Totusi, mai e mult de facut, fiind nevoie de mai multa coerenta strategica, de stimulente si nu numai de initiative independente, dar si de intuitie. Inovatia, desi pare ca se refera la viitor, la nou, este perfect compatibila si de dorit sa se manifeste si in domeniul cladirilor de patrimoniu. Clujul este fara indoiala unul din locurile in care se inoveaza in Romania si in domeniul utilizarii contemporane a arhitecturii istorice, mai mult sau mai putin indepartate in istorie. As putea da mai multe exemple clasice sau mai putin cunoscute, dar sper ca tocmai asta sa vedem cu totii in conferinta.
Cat de importanta considerati ca este inovatia in restaurarile unei cladiri?
Orice proiect, orice interventie, lucrare a arhitectului ar trebui sa fie mai buna decat cele anterioare, sa fie in progres, folosind critic rezultatele si invataturile anterioare. Inovatia tocmai asta inseamna: un salt, o schimbare inteligenta, idei noi cu rezultate mai bune. Cele mai importante nevoi ale practicii restaurarilor cred ca tin de legatura intre arhitectura si oameni si a nu mai vedea casele doar ca obiecte si spatii, fara a le da destinatii necesare, dorite si posibile.
Sunteti interesat de interfata dintre scoala de arhitectura, comunitate sioras. Cum vedeti aceasta interfata in viitorul arhitectural?
Universitatea trebuie sa se faca utila orasului si societatii prin experimente, idei si cercetarea realizata mai ales prin programele masterale si doctorale. Invers, orasul trebuie sa construiasca si sa accepte acest rol si sa renunte la practicile de a obtine idei aplicabile in mod gratuit, formula simplista si in mod cert necastigatoare.
Care este orasul in care ati realizat cele mai multe proiecte de-a lungul timpului?
In Cluj, unde am lucrat cel mai mult, dar am depasit numarul de 30 de orase din tara. Anul acesta ne-a adus o dimensiune internationala, am lucrat in Baku, Azerbaidjan, in Lulea, in Suedia si ne pregatim pentru o lucrare in Brazilia.
Cum considerati ca evolueaza arhitectura in Romania in ultimii ani?
Aici am putea discuta zile in sir. Anul trecut am publicat o carte care aduna parerile mele din ultimii 15 ani despre fenomenul arhitectural din Romania. La aceasta as adauga ca suntem intr-o perioada in care exista cateva directii foarte interesante: se schimba legile construirii datorita, pe de o parte, presiunilor UE si nevoii de compatibilizare in domeniul achizitiilor si finantarilor din sursa comunitara si pe de alta, datorita intentiilor guvernului de a obtine o mult mai mare performanta de absorbtie de fonduri. O alta directie tine de orientarea arhitectilor catre domeniul rural, catre comunitati si spatiul public. O a treia tine de practicile curente care s-au asezat intr-o zona a mediocritatii generalizate, a lipsei de ambitii si a unui formalism comercial, totusi ieftin la propriu si la figurat. Romania are exceptii de foarte buna calitate in arhitectura, dar nu are un nivel mediu, curent, elevat si nici macar rezonabil.
Ce ganduri doriti sa transmiteti arhitectilor care vor fi prezenti la cea de-a treia editie Architecture? Dar celor din domeniile conexe?
In primul rand, vreau sa le multumesc tuturor pentru interes si participare si sa ii provoc la dialog cu ocazia conferintei. As mai dori sa ii provoc pe toti sa uite pentru un timp de concurenta, de frustrari si de dificultatile personale si sa incerce o atitudine constructiva, bazata pe a inova, asa cum ne propune conferinta.
