De la organizarea frigiderului și cumpărături mai inteligente până la gătit din alimente salvate și soluții concrete pentru reducerea risipei: programul educațional se adresează copiilor și adulților din județele Cluj, Alba, Bistrița-Năsăud și Sibiu.
Majoritatea oamenilor cred că risipa alimentară apare mai ales în magazine sau restaurante. În realitate, o mare parte se produce chiar acasă – în cumpărături făcute impulsiv, alimente uitate în frigider, produse aruncate prea repede sau porții cumpărate peste necesar.
Din acest motiv, Banca Regională pentru Alimente Cluj – care deservește județele Cluj, Alba, Bistrița-Năsăud și Sibiu – continuă în 2026 componenta de educație și invită școli și companii din regiune să se înscrie la ateliere dedicate reducerii risipei alimentare.
Programul este deschis atât unităților de învățământ, cât și companiilor care își doresc să aducă în comunitățile lor discuții concrete despre consum responsabil, impactul alimentelor irosite și soluții simple care pot fi aplicate imediat.
De la informație la obiceiuri noi: cum arată atelierele despre risipa alimentară
„Risipa alimentară nu este doar o problemă economică, ci și una socială și de mediu. Prin educație, oamenii înțeleg mai bine valoarea alimentelor, impactul alegerilor de consum și modul în care gesturile mici pot avea efecte mari. Credem că schimbarea începe prin conștientizare, iar școala și locul de muncă sunt spații esențiale unde aceste conversații pot genera obiceiuri responsabile pe termen lung”, spune Andreea Bobiș, președintele Băncii Regionale pentru Alimente Cluj.
Atelierele sunt adaptate în funcție de vârsta participanților și de specificul grupului și urmăresc un obiectiv simplu: transformarea informațiilor despre risipa alimentară în obiceiuri concrete, aplicabile zi de zi.
Participanții discută despre:
- ce este risipa alimentară și unde apare cel mai frecvent;
- impactul alimentelor irosite asupra mediului;
- cât costă, în bani, alimentele aruncate;
- cumpărăturile făcute responsabil;
- organizarea eficientă a frigiderului, congelatorului și cămării;
- sistemul FIFO (First In, First Out);
- diferența dintre „expiră la” și „a se consuma de preferință înainte de”;
- soluții simple pentru reducerea risipei în gospodării;
- compostarea și utilizarea responsabilă a resurselor.
În unele dintre ateliere, participanții gătesc inclusiv din alimente salvate de la risipă și donate către Banca pentru Alimente. Printre exemplele folosite se numără rețete creative precum:
- pesto din frunze de pătrunjel;
- smoothie cu verdețuri;
- tort de banane;
- chipsuri din coji de cartofi;
- mini-pizza din felii de pâine.
În companii, componenta practică este completată de exerciții prin care participanții își analizează propriile obiceiuri de consum.
Un exemplu este „jurnalul risipei” – un exercițiu prin care oamenii notează ce alimente au aruncat într-o săptămână, cât au costat și ce ar putea schimba pentru a evita situațiile similare.
O altă idee propusă este „Fridge Clean Day” la birou – o zi în care angajații pregătesc mâncare folosind produse care riscau să expire și calculează apoi economiile realizate.
„Observăm că există o conștientizare generală a faptului că risipa alimentară este o problemă, însă informațiile concrete sunt adesea limitate. Mulți copii și adulți nu cunosc amploarea fenomenului, impactul asupra mediului, impactul în bani sau soluțiile simple pe care le pot aplica în viața de zi cu zi. Atelierele îi ajută să transforme informația abstractă în comportamente practice și ușor de aplicat”, spune Andreea Bobiș.
În cadrul atelierelor, participanții descoperă inclusiv date și exemple care îi surprind. Mulți află pentru prima dată cât costă, de fapt, risipa alimentară dintr-o gospodărie sau cât de mare este impactul cumulat al alimentelor aruncate.
Echipa Băncii pentru Alimente explică fenomenul printr-o comparație simplă: risipa alimentară seamănă cu o găleată care pierde apă picătură cu picătură. Nu pare mult la început, însă la final cantitatea pierdută este uriașă.
Ce îi surprinde cel mai mult pe copii și adulți
Copiii și adulții reacționează diferit. Dacă adulții sunt adesea surprinși de cifre și statistici, cei mici tind să-și dorească schimbări rapide și concrete. Un exemplu rămas în memoria echipei vine de la o grupă de grădiniță care a vizitat Banca Regională pentru Alimente Cluj. La finalul activităților, un părinte îi spunea copilului că urmează să meargă la cumpărături.
Răspunsul celui mic a venit imediat: „Eu nu vin cu tine la cumpărături dacă nu ai o listă de cumpărături.”
În școli apar frecvent și discuții sincere despre obiceiurile de zi cu zi. Într-un atelier, voluntarii au întrebat copiii ce se întâmplă cu sandvișul adus de acasă dacă nu este mâncat. Au apărut răspunsuri diferite, inclusiv recunoașterea faptului că uneori alimentele ajung la gunoi. Discuția s-a transformat apoi într-o conversație despre soluții simple și responsabilitate.
Un alt moment rămas în memoria echipei a avut loc într-o clasă de elevi mici din Turda, când la finalul unei discuții întreaga clasă s-a ridicat și a venit să îi îmbrățișeze pe voluntarii care i-au vizitat.
„Cred că atunci a fost momentul în care chiar am conștientizat că am făcut o treabă bună și că munca noastră contează. Ei vor rămâne cu cel puțin o mică informație în memorie care poate să facă diferența pe viitor”, povestește Denisa, voluntară implicată în organizarea atelierelor.
Atelierele generează și schimbări concrete în rândul adulților. Printre mesajele primite după sesiuni se numără:
„Vreau să prețuiesc mai mult mâncarea pe care o cumpăr și, în loc să arunc, să gătesc ceva nou.”
„Chiar voi avea mai multă atenție legată de risipă. Avem această problemă în familie.”
„Util, informativ, te pune pe gânduri și te ajută să faci schimbări în bine în propria casă.”
Programul are deja rezultate concrete. În 2026, Banca Regională pentru Alimente Cluj a organizat până acum 14 ateliere în 5 școli și 2 companii din județul Cluj, ajungând la 247 de elevi și 221 de angajați din Cluj-Napoca, Turda și Luna de Sus.
În perioada următoare, sunt deja programate încă 3 ateliere de gătit din alimente salvate de la risipă, la Colegiul Tehnic „Raluca Ripan” din Cluj-Napoca.
Banca Regională pentru Alimente Cluj subliniază că educația rămâne una dintre cele mai eficiente metode de prevenire a risipei alimentare.
„Fiecare aliment are o valoare și o poveste în spate. Atunci când alegem să nu risipim, avem grijă nu doar de bugetul familiei, ci și de comunitate și de planetă. Schimbarea începe cu gesturi mici, făcute zi de zi, acasă”, arată reprezentanții Băncii.
Școlile și companiile care doresc să organizeze astfel de ateliere pentru elevi sau angajați pot solicita înscrierea la: [email protected]. Sunt eligibile școli și companii care doresc să ofere educație despre risipa alimentară elevilor sau angajaților.
Despre Banca pentru Alimente
Federația Băncilor pentru Alimente din România cuprinde nouă Bănci Regionale pentru Alimente în București, Cluj, Roman, Oradea, Brașov, Timișoara, Constanța, Craiova și Galați.
Federația formează o rețea națională de solidaritate aflată în sprijinul organizațiilor caritabile și al persoanelor vulnerabile, o punte între existența surplusului de alimente și cei care au mai multă nevoie de hrană.
Banca Regională pentru Alimente Cluj deservește județele Cluj, Alba, Bistrița-Năsăud și Sibiu. Detalii găsiți pe https://cluj.bancapentrualimente.ro/.
Comunicat de presă
Simplu și rapid, pe Cluj.com găsești informațiile de care ai nevoie! De asemenea, pentru a ține pasul cu noutățile și evenimentele din Cluj, te invităm să ne urmărești pe Facebook și Instagram.
