Recoltă și furtună la Cluj. Fără victime, doar copacii s-au dus…
Cu poftă de nuci și alune de pădure, ne-a prins ziua de duminică pe platoul Sălii Sporturilor Horia Demian.
Zilele Recoltei ne ademeneau cu dovlecei, borcane cu miere, siropuri și dulcețuri, caș, brânză (fideli din fire, am luat și brânză tot cu nuci), lavandă, saci de cartofi, must și vin de calitate, roșii adevărate și câte și mai câte.
După nici 5 minute de învârtit privirile prin târg, ne-am ales cu ardei semi-iuți în ghivece – nu suntem mari mâncători de ardei, dar sunt tare simpatici. Cu o aniversare în prag, speram să plecăm și cu un litru (doi, trei) de must și vin. Standurile dedicate strugurilor și mustăriei tradiționale aveau însă mare succes: numărul de clujeni așezați aici la coadă ne-a descurajat, dar ne-a și bucurat, în același timp.
După nici 10 minute, ne-am găsit nuci crude și alune. Deja se pornea vântul. Cei care și-au ridicat privirile înspre apus, au văzut cerul amenințător al Clujului. Venea furtuna.
Sistematic și organizat, fermierii și micii producători locali începeau să-și adune sau să-și acopere marfa. Ne plac furtunile și foșnetul vântului ce bate puternic printre ramuri de copaci. Am zâmbit primelor rafale de vânt și ne-am zis că asta e, ne-am luat recolta dorită, putem să ne îndreptăm spre mașină.
Am stat 15 minute, poate, la Zilele Recoltei…
Cam atât i-a luat vântului să facă prăpăd. Ploaia a venit abia apoi, pe când furtuna s-a mai liniștit. Ajunși la mașină și circulând prin oraș, cu viteză redusă, zâmbetul ni se ștergea de pe față. Brazi răsturnați cu rădăcinile în sus, sălcii de pe Someș – rupte, copaci trântiți pe trotuare, țigle căzute pe mijlocul drumului. Nu puteai să nu te gândești ce-ar fi fost dacă trecea cineva pe stradă chiar atunci, fix pe-acolo…
Bilanțul? Fără victime la Cluj, din fericire. Dar…
Natura s-a dezlănțuit ieri. Ne-a dat ce a avut ea mai bun, la Zilele Recoltei, ne-a arătat și care-i ordinea lucrurilor. Iar noi, oamenii, trebuie să reînvățăm să o luăm în serios, și-n sensul frumos al cuvântului, dar și-n sensul preventiv.
La Cluj, nu am avut victime. Din fericire, nu a fost nimeni în locul nepotrivit, la momentul nepotrivit. Avem mașini avariate, țigle și chiar acoperișuri căzute, schele distruse. S-a întrerupt curentul și s-a oprit apa.
Și, mai ales, au căzut copacii…
Parcul Central, devastat
Formularea aceasta parcă prea prinde rădăcini. Parcul Central, devastat. Au căzut copacii pe alei…
Azi, plimbarea prin parc a fost tristă.
Se lucrează încă de la primele ore ale dimineții. Se mătură aleile, se adună copacii căzuți la datorie – exprimare exagerată, poate, însă ieri ne gândeam că uite, cum pot deveni copacii periculoși, când ei, în natură, au rolul de-a proteja. E rândul nostru să avem grijă de ei, se pare.
Una dintre pierderi: salcia de pe Barițiu.
Cu toate pierderile materiale și copacii căzuți, ne putem declara fericiți: natura dezlănțuită nu a făcut victime umane.
? Cluj.com, Emil Boc
