Cum ar fi Clujul fără ele?
Le-ați văzut pe Someșul Mic, pe Chios sau pe Canalul Morii și le-ați admirat drăgălășenia, fie din plictiseală, fie din curiozitate. Dar v-ați imaginat vreodată cum ar arăta Cluj-Napoca fără micuțele vietăți?
Imaginați-vă un oraș ale cărui ape sunt doar ape. Fără pic de viață pe ele, fără pic de culoare, fără pic de gălăgie. Imaginați-vă când treceți pe la Facultatea de Geografie și nu vă mai opriți ca să dați prioritate micuțelor care țanțoș și fără ezitare vă taie calea.
Imaginați-vă Grădina Botanică fără ele. Plimbându-vă prin superba natură, cum ar fi să nu mai auziți măcănitul unei mămici ce-și duce micuții printr-o aventură?
Imaginați-vă Chiosul fără ele!
Orașul nu ar mai avea acest farmec aparte pe care aceste micuțe îl aduc. Locurile pe care ele astăzi înoată, dând din codiță într-un mod hazliu, ar fi pustii, goale. Însă, din fericire, Cluj-Napoca se bucură de prezența acestor animăluțe care dau un plus de viață orașului.
Acum, că v-ați imaginat cum ar fi Cluj-Napoca fără ele, oare ați stat și v-ați gândit ce știți despre rațele sălbatice? Pentru a vă hrăni curiozitatea dar și pentru, de ce nu, educație, o să vă prezentăm în acest articol, câteva lucruri interesante despre rațele sălbatice.
Curiozități despre rațele sălbatice
1. Rațele pot fi găsite atât pe apă dulce, cât și sărată. Astfel, ele pot fi găsite aproape pe tot globul.
2. Toate rațele fac parte din familia Anatidae. Această familie biologică include rațele, gâștele și lebedele. Singurul loc în care această familie nu poate fi găsită este Antarctica.
3. Masculul speciei Anas Plathyrhynchos (rața mare) este colorat. Capul masculului este de un verde smarald în timp ce penele femelei sunt o combinație de culori maro.
4. Penajul extravagant al masculului este pentru a atrage femelele. Însă, în timpul năpârlirii, aceștia capătă o înfățișare mai apropiată de cea a femelelor.
5. Pâinea nu este un aliment cu valoare nutrițională pentru rațe. Unele rațe se obișnuiesc cu pâine și nu mai caută alte surse de hrană. De asemenea, chipsurile și ciocolata sunt alimente nocive pentru rațe.
6. Hrana rațelor sălbatice este compusă din: plante acvatice, cereale, diverse semințe, melci, larve, pești, insecte, etc.
7. Pentru a găsi o sursă potrivită de apă, mama își poate conduce puii chiar la 1 km distanță după ce a clocit.
8. Deși rațele sunt monogame, acestea nu se împerechează doar cu un singur mascul pe perioada vieții. În fiecare an, ele își caută un nou mascul, puternic și sănătos.
9. În perioada martie-aprilie, încep zborurile nupțiale în căutarea locului de cuibărit, nu foarte departe de apă.
10. Clocitul durează între 22 și 28 de zile. În acest timp, masculul stă în preajma cuibului, păzind femela și ouăle.
11. Puii devin capabili de zbor la 8 săptămâni.
12. Rațele au doar doi prădători când se află în zbor: șoimul pelegrin și… omul.
13. Rațele sălbatice sunt vânate pentru mâncare și ca sport, prin împușcare.
14. În România, rațele sălbatice sunt vânate doar într-o anumită perioadă de timp. Este interzisă vânzarea, transportul și cumpărarea vânatului în afara acestei perioade.
15. Este interzisă vânarea puilor nezburători și a păsărilor de baltă în apropierea gurilor de apă pe timp de îngheț.
16. Nerespectarea legilor de vânătoare constituie infracțiune de braconaj și se pedepsește cu închisoare de la 3 la 7 ani sau cu amendă de la 5 000 lei la 25 000 lei.
17. Văzul rațelor sălbatice este binocular având un câmp vizual de aproape 360°.
18. Dacă este lună plină, rațele sălbatice se vor bălăci toată noaptea în apă sau vor căuta mâncare.
19. Longevitatea rațelor sălbatice este apreciată la 10 ani.
Important: hrănirea păsărilor sancționată în Cluj
Tocmai pentru că hrănirea excesivă sau nepotrivită reprezintă un factor de risc pentru bunăstarea păsărilor, autoritățile au decis să ia măsuri în acest sens. Astfel, cei care hrănesc păsările, fie ele rațe sau lebede, vor fi sancționați, primind amendă. În Parcul Central există deja camere de supraveghere cu ajutorul cărora se vor identifica acele persoane care nu respectă această regulă.
Este important ca noi toți să înțelegem că, deși bine intenționați, le facem un rău simpaticelor creaturi încercând să le hrănim. Cu siguranță, toți ne dorim să le avem prin Cluj și pe viitor, cât mai sănătoase și voioase!
Alina Popescu, Cluj.com – Ghid Local
Sursă informații: Wikipedia , DEX Online, Agroland.ro, Legea Vânătorii și a protecției fondului cinegetic.
Fotografii: Municipiul Cluj-Napoca | #VisitCluj | Dan Tăuțan
Articole recomandate:
- Lebedele albe au revenit pe Lacul Chios. Atenție: hrănirea lor e interzisă!
- Amendă pentru hrănirea păsărilor din Parcul Central – care e motivul
- Lebăda neagră, lebăda albă… curiozități despre minunatele făpturi
