Rasismul la noi acasă, la Cluj | VIDEO
– Aici este locul vostru, lângă gunoaie…vă place aici…
– …Cine colectează gunoiul pe rampe?
– …Mirosiți! Părăsiți orașul!
– …Trebuie să igienizăm!
– … Nu aveți bani?! Părăsiți orașul!
– … Lucrez ca vânzător. Când dispare ceva, eu sunt suspectul principal…
– … Nu sunt analfabet. Am un pic de școală….
Atunci când vorbim despre chestiunea rasismului, pornim de la asumpția că aceasta se referă strict la persoanele de culoare. Din perspectivă istorică, această logică și-a găsit expresia în atitudinea, practica și acțiunile imperiilor coloniale europene. Cu toatea acestea, rasismul se originează în convingerea că diferențele culturale și sociale pot fi explicate prin diferențele biologice și ereditare dintre rasele umane. Apartheidul – sistem social, politic și economic impus de guvernarea minorității albe în Africa de Sud – și acțiunile grupării Ku Klux Klan din Statele Unite ale Americii au dus rasismul la extreme odioase.
Ce semnificație are 21 martie?
21 martie este Ziua Internațională pentru Eliminarea Discriminării Rasiale.
În anul 1960, la Sharpeville, Africa de Sud, a avut loc o demonstrație împotriva așa-numitei Legi a libretelor, care legitima un sistem de segregare bazat pe supremația albilor. În cadrul demonstrațiilor au murit 69 de oameni. În același an, pe 1 aprilie, Organizația Națiunilor Unite adoptă Rezoluția 134, prin care ziua de 21 martie este declarată Ziua Internațională pentru Eliminarea Discriminării Rasiale.
Căși sociale ACUM!
Pe strada Petru Maior colț cu Calea Moților un grup de activiști au atras atenția asupra rasismului în România, responsabil pentru ,,menținerea oamenilor săraci de etnie romă, cât și a persoanelor sărăcite de politicile economice, sociale și de locuire în situația în care sunt. Situații din care ei sunt nevoiți să accepte să facă muncile înjosite și foarte prost plătite. Rasismul justifică împingerea romilor și a săracilor către periferiile orașului, și mai mult, în zone poluate care le pun în pericol sănătatea și viața.
Rasismul justifică segregarea romilor și ghetoizarea lor. Rasismul este totodată o convingere care se bazează pe generalizarea care pleacă de la limba pe care o vorbește o persoană și de la culoarea pielii sale, considerând că această limbă și culoare este una inferioară, și susținând că toți oamenii care vorbesc această limbă sau au această culoare a pielii sunt inferiori. Pe baza presupunerii că sunt inferiori, romilor din România li se neagă nu de puține ori drepturile ce li se cuvin și care altor oameni nu le sunt încălcate sau negate. Toate acestea se produc adesea cu acordul și contribuția instituțiilor statului. Acesta, prin refuzul sau amânarea de a lua măsuri reale care să răspundă ferm în cazurile de rasism împotriva romilor, permite manifestarea acestuia sub diferite forme în școli, la locul de muncă, în spitale, în mass media sau în ceea ce privește accesul la o locuință decentă.”
