Povești despre Cluj volumul II: Ca să iubești Clujul, trebuie mai întâi să-l cunoști
Seară de iarnă și loc potrivit pentru a povesti despre Cluj și despre clujenii din trecut. Neștiind unde găsesc localul în care avea să se întâmple ieșirea în lume a unei cărți prețioase, joi, pe la șapte, bâjbâiam prin fața Teatrului Național, unde era buluc de lume pentru un spectacol, desigur. „Ăsta-i Clujul!”, îmi zic zâmbind doar pentru mine.
Și cumva, însoțită de gând bun găsesc Casa Vega, unde se strânseră alți oameni faini, toți pentru a sărbători o carte nouă, Povești despre Cluj volumul II. Mi-am luat mica agendă, stiloul, și nu reportofonul, pentru a putea „zugrăvi” cum se cuvine evenimentul.
În atmosfera aceasta unită de drag de Cluj, au vorbit inițiatorii acestui proiect și reprezentanți ai Asociației „Vechiul Cluj” – Sebastian Moga, Tudor Sălăgean, dar și autorii articolelor cuprinse în carte.
„Sebastian Moga a venit cu ideea și de aici s-a dezvoltat ideea volumelor. Există un interes pentru aceste volume, oamenii sunt dornici să afle mai multe despre istoria orașului Cluj. Ne bucurăm să cunoaștem oameni noi care sunt interesați de istoria Clujului. Ne-am propus să aducem istorici care „să traducă”, să prezinte aceste istorii ale Clujului pe înțelesul publicului larg.”, a spus Tudor Sălăgean.
Mihai Florin Hasan, „fiu adoptiv al orașului Cluj”, „băiatul rău care abordează problematica infracțiunilor din Clujul medieval” ( după propria caracterizare), a mărturisit că dacă în primul volum a preferat să istorisească niște povești cu final așteptat, triste, în noua carte a încercat, să fie ceva mai vesel, cu falsuri și abuzuri de ev mediu.
„Omul medieval este diferit de cel de azi, era mult mai aproape de sentimentul morții. Clujul ca oraș liber s-a confruntat cu un „arsenal” de infracționalități. Poveștile sunt puține pentru că și sursele sunt destul de puține. Multe documente s-au pierdut, s-au distrus în urma unor asedii, revolte etc.”, a adăugat autorul.
Gabriel Virgil Rusu nu a dezvăluit nimic din povestirea semnată în carte, ci doar ne-a făcut curioși: „De ce s-au bătut la Cluj Bathoreștii? Descoperiți în acest volum!”
„Ca să respecți, să iubești ceva, trebuie să cunoști”, și-a început profesorul Vladimir-Alexandru Bogosavlievici prezentarea, care a mai spus că proiectul celor de la „Vechiul Cluj” a început ca „un mic bulgăre de zăpadă”. E drept bulgărele a devenit din ce în ce mai mare: întâlniri în spații neconvenționale cu istorici, tururi ghidate, ghid – Redescoperim Clujul, două volume „Povești despre Cluj”. În carte Vladimir-Alexandru Bogosavlievici dedică articolul unui neam dispărut din oraș: „Hoștezenii, vechii grădinari ai Clujului”.
„Când am dat de manuscrise aveam în gând să scriu ceva haios și mă gândeam deja câți clujeni vor fugi în Făget după comori”, a spus istoricul Lukacs Jozsef. Totuși a renunțat la idee și a abordat mai serios problematica căutătorilor de comori din Cluj. De la istoricul clujean am aflat că în secolul al XIX-lea exista o organizație civilă care se ocupa cu găsirea de comori în zona Clujului. Treaba era cât se poate de pe bune deoarece există și documente în acest sens, un funcționar guvernamental a lăsat procese-verbale în care se vorbea despre locuri unde se găsesc comori în Cluj.
Varga Attila a vorbit frumos despre Clujul multietnic și multiconfesional, amintind că trebuie să ne redescoperim arhivele de unde poveștile neștiute abia așteaptă să iasă.
Printre poveștile din carte, se numără un titlu care ar face multe vizualizări online, „Palatul plăcerilor interzise”.
„Istoria Clujului continuă în prezent și va continua și în viitor”, a spus autorul, Horațiu Damian, care a explicat că povestirea sa se referă la industria divertismentului din Cluj. Palatul Dansului oferea distracție clujenilor în perioada 1913-1914 și se afla lângă Facultatea de Drept de acum.
Cu o prestație originală, scriitorul clujean Ioan Ciorca a evocat „o bucată de istorie trăită”. „Am încercat să provoc cu aceste povestiri o istorie pe care am trăit-o cu ochiul copilului de atunci”, a spus Ioan Ciorca. Din cutia cu amintiri nu putea să lipsească magazinul de jucării al pruncului Ioan Ciorca, care se afla în Cluj, pe strada 6 Martie și era în formă de „L”, unde „piesele de rezistență” erau machetele.
Sorin Grecu a povestit cu mult haz un episod din viața Clujului, când toată lumea, inclusiv organul de de stat abilitat, miliția, era dată peste cap de existența unui criminal.
Mai tinerii ziariști, Tiberiu Fărcaș și Bogdan Stanciu, semnează și ei în noua carte despre Cluj. În Povești despre Cluj volumul II mai semnează Tudor Sălăgean, Alexandru Simon, Dan-Sorin Popescu.
Redactor: Tia Sîrca
