Platea Luporum, o stradă cu o poveste de peste jumătate de mileniu
Luând la pas centrul istoric al Clujului, nu ai cum să ratezi una dintre cele mai frumoase străzi ale orașului: vechea Platea Luporum, actuala stradă Mihail Kogălniceanu. Istoricii spun că este printre cele mai vechi străzi ale urbei, dacă nu chiar cea mai veche, iar noi, ghizii Cluj Guided Tours, îi prezentăm cu drag atmosfera romantică ce parcurge peste jumătate de mileniu de istorie.
Articolul de față este o contribuție a prietenilor noștri de la Cluj Guided Tours.
„Asociația Cluj Guided Tours vă invită la tururile ghidate cu pasiune, pe care le pune la dispoziție prin cei 27 de ghizi ai săi, tuturor celor interesați! Oferim tururi ghidate pietonale, de drumeție sau cu bicicleta, generale sau tematice, în Cluj și în împrejurimi, dar însoțim și grupuri în țară sau în lume, acolo unde cunoaștem destinațiile. Iar dacă doriți să fiți alături de noi, vă oferim cadrul pentru a dobândi experiența și cunoștințele necesare unui ghid de turism!”
Deși nu face parte din prima incintă fortificată a orașului medieval, vechimea ei se află în relație cu o așezare maghiară timpurie, de la sfârșitul secolului al IX-lea. În Cronica lui Anonymus, unde este descrisă ocuparea Ardealului de către maghiari, se spune că una dintre căpeteniile maghiare a trimis o iscoadă în țara de dincolo de păduri (Ultra-, mai apoi Trans-silvania). Această iscoadă era membrul unei vechi ginți maghiare, al cărei animal totemic era lupul.
Conform mormintelor maghiare descoperite, iscoadele din ginta lupului pătrundeau în zona fostului oraș roman, venind din zona străzilor Aurel Suciu și Nicolae Titulescu de azi, pe drumul ce va căpăta ulterior, în perioada medievală, numele de Platea Luporum (Strada Lupului sau Ulița Lupilor). Aceasta ar fi una dintre explicațiile găsite de istorici pentru denumirea misterioasă a străzii.
O altă explicație, mai îndrăzneață, poate, face referire la lupii care, în iernile geroase, coborau din pădurile Feleacului și intrau în oraș prin același punct. Acest lucru s-ar fi întâmplat, conform unor păreri, înainte ca cea de-a doua incintă fortificată a orașului să fie finalizată, iar una dintre porțile urbei să fie plasată în zona Bastionului Croitorilor.
Denumirea latină de Platea Luporum a apărut menționată pentru prima dată în documente în anul 1453, iar denumirea maghiară, Farkas wcza (mai apoi utca), în 1566. Astăzi, strada poartă numele lui Mihail Kogălniceanu, mare om politic român, orator, istoric și scriitor al secolului al XIX-lea. Cu toate acestea, cărțile de istorie, precum și comunitatea maghiară a orașului, preferă adesea vechea denumire medievală.
Strada se deschide în spatele Bastionului Croitorilor și a fragmentului de zid de incintă atașat acestuia. Una dintre multele clădiri emblematice aflate în această parte a orașului este frumoasa Biserică Reformată, construită în stil neogotic pe locul unei vechi biserici a ordinului franciscan. Se remarcă apoi statuia Sfântului Gheorghe, clădirea Colegiului Reformat și Biblioteca Academiei, iar pe partea opusă se află Colegiul Național Emil Racoviță. Urmează apoi clădirea Arhivelor Statului, Palatul Teleki și Colegiul Academic, construit pe locul unde a funcționat primul teatru maghiar permanent. În continuare, sediul impozant al Universității Babeș-Bolyai, față în față cu clădirea Colegiului Báthory István și cea a fostului cămin iezuit.
În ciuda faptului că azi e mereu înțesată de mașini parcate pe ambele părți, Platea Luporum este una dintre cele mai liniștite străzi ale orașului. În plus, teii care o străjuiesc îi conferă acel aer romantic, vechi și special, ce invită trecătorul la o plimbare plăcută și, totodată, la un salt în timp, care se face cu ușurință și pe nesimțite, mai ales dacă te afli în compania unui ghid Cluj Guided Tours care îți descoperă, prin poveste, și farmecul de dincolo de clădiri…
Bibliografie
» Bogosavlievici, Vladimir-Alexandru – Re-descoperim Clujul, Ed. Școala Ardeleană, Cluj-Napoca, 2017
» József, Lukács – Clujul gotic, Ed. Biblioteca Apostrof, Cluj-Napoca, 2007
Fotografii:
» Biblioteca Digitală BCU Cluj » 1, 2, 3.
» Mary Nicoară (sus), Petric Victor (Biserica Reformată).
