Plăcuțele multilingve: o soluție firească sau una forțată?
„Cultura este cea care generează un sens al apartenenței României la Europa, iar diversitatea culturală este cea care ne ține împreună,” afirma doamna Corina Șuteu, Ministrul Culturii în deschiderea conferinței de presă organizată la București cu ocazia competiției ,,Capitală Europeană a Culturii 2021”.
Orașul Cluj-Napoca este definit prin excelență de ideea de multiculturalism. Turiștii care vin din alte colțuri ale țării la noi în oraș remarcă cu uimire coloritul lingvistic care poate fi ascultat la fiecare intersecție, în grupurile de oameni care se plimbă grăbit sau agale pe străzile acestui oraș transilvan. La o primă impresie, te-ai putea gândi că diversitatea limbilor vorbite în orașul Cluj-Napoca vine din eternul dinamism al acestui oraș: an de an aici vin un număr foarte mare de tineri, din diverse colțuri ale lumii, la studii, în scop de serviciu, sau ca turiști. Totuși, istoricii afirmă că ideea de multiculturalism reprezintă un produs al evoluției istorice, a bogăției culturale pe care Clujul a dobândit-o pe parcursul epocilor.
Ideea de multiculturalism este ceea care dă consistență ideii de europenitate, alături de ideea de toleranță și libertate. O remarcă ce decurge firesc din acest raționament se referă la mentalitatea comunității noastre, la modul în care ne raportăm la anumite chestiuni din istorie și modul în care le proiectăm în prezent. Reușim oare noi, clujenii, să ne asumăm o realitate alături de bogăția trecutului istoric al orașului în care locuim, sau rămânem captivi în concepții care nu fac decât să ne dezbine?
În pofida faptului că ne autodefinim ca cel mai european oraș din România, cel mai progresist și mai evoluat, calități care ne fac extrem de mândri de orașul în care trăim, Clujul are încă o doză mare de conservatorism și reticență față de lucrurile pe care alții le consideră firești. În ceea ce privește dezvoltarea orașului, constatăm zilnic decalajul între realitate, inițiativele autorităților care se străduiesc să ajungă din urmă ritmul cu care Clujul evoluează și orășeni. În domenii mai specifice, cum ar fi cel cultural, strategiile de dezvoltare sunt lipsite de coerență fapt care pe termen mediu și lung ne aduce mari prejudicii nouă, ca și comunitate. Poate și din acest motiv titlul de Capitală Europeană a Culturii a revenit altei urbe.
Decizia asumată de Primăria Cluj-Napoca de a amplasa indicatoare multilingve la intrările în oraș, menite să sublinieze dimensiunea istorică și multiculturală a municipiului, poate trezi resentimente și poate provoca controverse chiar și acum. Dacă ne amintim de discuțiile care au precedat această hotărâre, ne putem gândi, de asemenea, la câteva firme de pază care să supravegheze și să protejeze aceste plăcuțe care redau identitatea culturală a orașului. Sau poate nu va fi cazul să se recurgă la aceste măsuri extreme pentru că noi, clujenii, suntem o comunitate civilizată, deschisă, pregătită să își asume identitatea și să și-o manifeste plenar, deschis și cu mândrie în fața tuturor, ca expresie a europenității și toleranței noastre față de alte comunități etnice?!
Într-o lume în care lucrurile importante își pierd valoarea este esențial să vorbim despre identitatea noastră, a orașului Cluj-Napoca, căci doar în acest mod vom putea lăsa o moștenire valoroasă generațiilor viitoare. Modernizarea, dezvoltarea, inovațiile au valoare atâta timp cât sunt construite pe baze sigure și clare. Nu putem rămâne blocați în disensiuni seculare; faptele istorice validate științific și, mai ales, noile realități ne încurajează să privim lucrurile din jurul nostru din mai multe perspective. Doar așa vom putea construi o comunitate unită cu scopuri și idealuri frumoase. Poate că ar merita o altă abordare a unui lucru pe care orașe precum Sibiul, Brașovul sau Timișoara le-au acceptat ca pe un fapt firesc?!
Veronica Onea, redactor Cluj.com
Imagini: Primăria Cluj.
