Plăcuțele multilingve atestă, în sfârșit, un Cluj multicultural
După multe discuții și controverse, teoretice sau juridice, Cluj-Napoca își asumă pe deplin dimensiunea europeană și multiculturală, fără a-și neglija dimensiunea istorică.
Data de 16 mai 2017 poate fi considerată ziua în care orașul din inima Transilvaniei a depășit o veche vrajbă indusă politic și alimentată de-un trecut îndepărtat și lipsă de comunicare reală între comunitățile locale.
Clujul are plăcuțe multilingve!
Primăria Cluj-Napoca a anunțat începerea amplasării de indicatoare multilingve la intrările în municipiu. Primele plăcuțe multilingve au fost amplasate la intrarea dinspre Florești, pentru această locație existând autorizația și avizele necesare. Ulterior, în urma obținerii avizelor și autorizațiilor legale, acestea vor fi prezente și la celelalte intrări în Cluj-Napoca.
Primăria a colaborat cu o comisie de experți a Universității Babeș-Bolyai, formată din prof. univ. dr. Ovidiu Ghitta (decanul Facultății de Istorie și Filosofie), prof. univ. dr. Mihai Bărbulescu (membru corespondent al Academiei Române, expert istorie antică) și prof. univ. dr. Radu Ardevan (expert istorie antică).
În urma acestei colaborări, s-a decis ca indicatoarele să includă denumirile orașului astfel: Cluj-Napoca, Kolozsvár și Klausenburg. Totodată, vor cuprinde și denumirea istorică din perioada romană, cu referire la primirea titlului de municipiu pe timpul lui Hadrian (117-138 d.Hr), nefiind neglijată astfel nici dimensiunea istorică a orașului, pe lângă cea europeană și multiculturală.
Oraș european în adevăratul sens al cuvântului
Cluj-Napoca mizează mult pe imaginea sa de oraș multicultural. Astfel, problema cu plăcuțele multilingve, o controversă ce-a învrăjbit comunitățile și de-o parte și de alta, avea nevoie de o soluționare în ton cu societatea contemporană, cu lumea în care trăim.
„Cluj-Napoca devine un oraș european, la modul real. Cu oameni care au reușit să depășească mentalitatea funaristă și postcomunistă, oameni care au înțeles că acest oraș a fost construit împreună, protejat împreună și pe care îl putem dezvolta frumos, în continuare, împreună.” – Attila Kiraly, coordonator Ghid Local.
E nevoie să înțelegem că lumea s-a schimbat și e în continuă schimbare. Cu respect față de trecutul și rădăcinile noastre istorice, putem totodată să ne manifestăm deschiderea, în mod fățiș, față de comunitățile locale, încurajând astfel un dialog real între și cu acestea.
Naționalismul care învrăjbește oameni care nici măcar nu se cunosc, deciziile politice asumate sau neasumate doar pentru a câștiga susținători și ura fără fond la nivel de comunitate sunt aspecte ce nu-și mai găsesc locul într-un Cluj contemporan, multicultural, orientat spre progres și, până la urmă, considerat a fi unul dintre cele mai prietenoase și tolerante orașe față de străini.
Să fim toleranți și noi, unii cu alții 🙂
