Peste 10.000 de români au semnat petiția națională #VremLegeaBurnout, cerând o lege care să recunoască și să prevină epuizarea profesională. Semnăturile adunate în doar câteva săptămâni arată încă o dată că epuizarea profesională nu e o excepție, ci o realitate trăită de zeci de mii de angajați.
Noua variantă a propunerii de lege privind recunoașterea epuizării profesionale va fi repusă pe masa decidenților anul acesta, în actuala sesiune parlamentară, și poate deveni, în sfârșit, realitate. Este primul semnal clar, puternic și oficial că societatea românească nu mai acceptă ca munca să îmbolnăvească, fără nicio formă de protecție.
Proiectul de lege susținut de comunitatea Hacking Work și o coaliție de experți în sănătate mintală, dreptul muncii și leadership organizațional se întoarce astfel în următoarele două luni în Parlament, cu sprijin politic larg și cu susținerea societății civile. Petiția #VremLegeaBurnout poate fi semnată în continuare aici.
Ce propune Legea Burnout?
Noua variantă legislativă definește epuizarea profesională ca fenomen ocupațional, cu cauze sistemice, și propune măsuri concrete de prevenție, intervenție și responsabilizare la nivelul instituțiilor și angajatorilor. Propunerea este inspirată din bunele practici europene (Franța, Belgia, Olanda) și răspunde unei nevoi acute:
- Recunoașterea oficială a burnoutului ca fenomen ocupațional
- Măsuri de prevenție, cu implicarea angajatorilor , care ar urma evalueze și să reducă factorii de risc
- Programe de consiliere în organizații, nu doar în cabinete private
- Formare pentru lideri în management sănătos, empatic, cu accent pe sănătatea mintală
- Spațiu real pentru negociere, limite, refuz și siguranță psihologică la muncă
Adoptarea legii ar însemna recunoașterea oficială a burnoutului ca problemă reală a angajaților din România. Fără această recunoaștere, instituțiile nu pot strânge date corecte despre cât de răspândit este fenomenul. Odată introdus în legislație, statul va putea colecta statistici clare, va înțelege amploarea problemei și va construi politici publice bazate pe realitate, nu pe presupuneri.
Burnoutul nu e un moft și presupune un cost social și economic major În România, 67% dintre angajați simt că se află în risc de burnout. Asta ne pune pe locul 2 în Europa, imediat după Polonia, în ceea ce privește gradul de risc. Burnoutul rămâne însă nediagnosticat, neînțeles și tratat ca o problemă individuală, deși are consecințe directe:
- reduce drastic calitatea muncii și capacitatea de concentrare
- afectează productivitatea și competitivitatea economică a firmelor
- crește riscul de depresie, anxietate și afecțiuni fizice cronice
- duce la absenteism, fluctuație crescută și pierderi financiare semnificative
Toată lumea are de câștigat din această lege
Burnoutul nu se tratează cu prejudecăți. O lege dedicată nu înseamnă „concedii gratuite” sau „angajați leneși”, ci:
- pentru angajați: un mediu de lucru în care sănătatea mintală contează
- pentru angajatori: angajați mai echilibrați, performanță sustenabilă
- pentru stat: reducerea presiunii pe sistemul medical și economic
- pentru întreaga societate: normalizarea odihnei, a limitei și a demnității la muncă
Inițiativa #VremLegeaBurnout este susținută de platforma Hacking Work, împreună cu senatorul Irineu Darău, inițiatorul proiectului de lege, europarlamentarul Nicu Ștefănuță, avocata Anja Mărginean-Cosma (care a câștigat primul proces de burnout din România), specialiști în sănătate mintală, lideri de sindicat și zeci de mii de oameni care refuză să mai tacă.
Comunicat de presă
Simplu și rapid, pe Cluj.com găsești informațiile de care ai nevoie! De asemenea, pentru a ține pasul cu noutățile și evenimentele din Cluj, te invităm să ne urmărești pe Facebook și Instagram.
