Povești de seară despre suverani născuți la Cluj: perspective asupra lui Matia Corvin
Oamenii iubesc poveștile, există în fiecare dintre noi un mic narator care ne spune șoptit povești sau le caută pretutindeni, în viața de zi cu zi. Ne plac începuturile, personajele și drumul lor inițiatic, așteptăm cu sufletul la gură punctul culminant. Uneori, ne place să amânăm finalul, înainte de a trece la următoarea poveste. Și e plăcut când împărtășim povestea cu cei din jurul nostru. Povești la gura sobei, povești în jurul focului, iar mai nou, povești în ,,buricu’ târgului”.
Foto sus: @romanya_me
Întâlnirile din seria ,,Povești despre Cluj”, organizate de Asociația Vechiul Cluj, ne invită la dezbateri și discuții despre orașul în care locuim. Avându-l ca invitat permanent pe Tudor Sălăgean, directorul Muzeul Etnografic al Transilvaniei, alături de invitați speciali în funcție de subiectul abordat, poveștile despre Cluj vin ca un răspuns la curiozitățile clujenilor. Știm prea puține despre orașul în care locuim, despre istoria lui și oamenii care i-au marcat traiectoria de-a lungul secolelor.
Într-o lumină caldă, pe înserate, Alexandru Simon – Academia Română și Martyn Rady – University College London, ne vorbesc despre cei doi suverani născuți la Cluj (singurii de altfel): Matia Corvin și Ștefan Bocskai. Într-un context social și, de ce nu, educațional, în care la școală istoria ne învață prea puține despre locurile apropiate nouă – sufletește și geografic, discuția stârnește dorința de cunoaștere și curiozitatea din noi.
Cine a fost, până la urmă, regele-simbol din centrul Clujului?
Martyn Rady ne propune noi perspective asupra lui Matia Corvin, întrebându-se cu ce monarh englez ar putea fi prezentat în paralel. Stârnind zâmbete, și cu mențiunea că asemănările dintre cei doi n-au legătură cu numărul de neveste, nici cu spiritul răzbunător, istoricul englez îl aduce în discuție pe (celebrul) Henry VIII. Ce are în comun Matia Corvin cu acest suveran englez? Ambii sunt monarhi renascentiști, ,,great builders”, ajunși pe tron într-o perioadă plină de tumult și revolte civile. Sigur, în timp ce soluția lui Henry VIII este să ucidă – legal – oameni, Matia Corvin lucrează cu oamenii pentru a soluționa problemele.
Ambii au înțeles rolul parlamentelor și al justiției, Henry VIII folosindu-se de parlamente pentru a-și atinge obiectivele politice (sau personale), iar Matia Corvin manifestând constant un interes pentru îmbunătățirea instanțelor judiciare și un respect pentru procesele judiciare (de ex., răsculații din 1467 au fost judecați).
Cei doi suverani mai au în comun tendința de a-și crea un anturaj politic format din oameni simpli, plasați în poziții avantajoase și, mai ales, acel rol asumat de autopromovare. Matia Corvin a înțeles importanța imaginii sale ca rege, în rândul populației. E fascinant să descoperi modalitățile de promovare a imaginii în perioadele medievale! Atenția pe care o acordăm modului în care suntem percepuți de ceilalți este un factor atât de înrădăcinat în condiția noastră umană, cu atât mai mult când miza devine una politică, cu impact social la nivel de comunitate.
Astfel, Matia Corvin și-a creat și promovat o imagine despre el, ca rege, care a dăinuit până în prezent. Cât din acea imagine coincide cu realitatea?
*Regele deghizat în om de rând, care se plimbă printre oameni, printre supușii săi, le ascultă problemele și abia apoi le spune că e regele lor și că va avea grijă de nevoile lor.
*Regele milos – una dintre modalitățile de a-și întări imaginea de om milos, era atenția acordată orfanilor, copiilor rămași fără părinți, singuri. Matia Corvin a ținut foarte mult la această imagine, declarând ziua de vineri ca fiind dedicată rezolvării problemelor acestei categorii sociale dezavantajate. Martyn Rady atrage atenția asupra faptului că, totuși, regele nu făcea acest lucru, existând dovezi că avea alte preocupări în zilele de vineri.
*Regele cu origini latine și nobile – imagine promovată în paralel și cu povestea ,,cerșetorului devenit prinț”, de fapt a omului simplu ajuns rege.
*Regele filosof – Matia Corvin se promova pe sine ca rege filosof și recurgea la umilirea publică a celor care nu știau să citească, în special a celor din rândul nobilimii. A înființat cea mai mare bibliotecă a timpurilor, după cea de la Vatican, o colecție europeană impresionantă de cronici istorice și lucrări filosofice și științifice din secolul al XV-lea, numărând peste 2000 de exemplare. Azi, au mai rămas doar vreo 200 de exemplare, majoritatea aflate la Biblioteca Națională din Budapesta (un volum la Viena, unul la Istanbul, unul în Marea Britanie).
*Regele războinic – ,,De ce regii medievali purtau atât de multe războaie?”, se întreabă și ne întreabă Martyn Rady. Vorbind despre Evul Mediu târziu, când acțiunile regilor nu aveau neapărat un substrat ideologic și politic, cât unul axat pe personalitate, ni se amintește de celebrul serial Game of Thrones / Urzeala Tronurilor (seria ,,A song of Ice and Fire, George R.R. Martin, care a avut ca sursă inspirațională, printre altele, Războiul Rozelor). Matia Corvin, pe parcursul domniei lui, a purtat numeroase bătălii. Comparativ cu alte zone, țăranii din Ungaria și Transilvania erau tratați rezonabil când vine vorba de taxe. Chiar și când acestea au crescut de 5 ori, nivelul tot era unul rezonabil, consideră istoricul englez. Însă, normal, acest lucru a stârnit oricum nemulțumiri care au condus la repetate răscoale.
Luând parte la discuțiile despre acest suveran născut la Cluj, ascultând poveștile care s-au țesut în jurul personalității sale istorice, parcă statuia aceea din Piața Unirii prinde viață sau, cel puțin, capătă o semnificație mai reală. Dincolo de faptul că orașul comoară al Transilvaniei este orașul său natal, așa cum se întreabă și Vali Anghelescu – Cluj Guided Tours, ce interes avea Matia Corvin să promoveze Clujul, să îi ofere privilegii și scutiri speciale? Alexandru Simon, invitat special la Povești despre Cluj, ne aduce în vizor dorința regelui, din motive strategice și logice, de a se apropia de populația din Transilvania, de a-i atrage pe oameni de partea lui.
E istoria relevantă în contextul actual, modern? se mai întreabă unii. Cu grijă, evitând să cădem în capcana de a-i acorda prea multă importanță și de a ne raporta la lumea actuală, la oamenii din jurul nostru, prin prisma trecutului și a relațiilor dintre strămoșii noștri, istoria e ca un album foto, pe care îl privim pentru a ne descoperi pe noi, cine am fost, care ne sunt rădăcinile. O perspectivă sănătoasă și echilibrată asupra importanței faptelor istorice, frumos explicată de Martyn Rady cu ajutorul unui banc ce-i are ca personaje pe veșnicii ,,un român și un maghiar…” 🙂
Iulia Marc
Redactor Cluj.com
