Ce putem spune despre psihologia românilor?
Aceasta este întrebarea în jurul căreia a avut loc prezentarea susținută de psihologul Daniel David, în cadrul Galei ,,Medicină, Artă, Cultură”, de la Muzeul de Artă Cluj-Napoca. În premieră, acesta a prezentat și o serie de noi rezultate legate de personalitatea națională a românilor (profilul psihologic al personalității românilor), ca parte a programului strategic de cercetare cognitiv-experimentală în psihologia românilor de la UBB – Departamentul de Psihologie Clinică și Psihoterapie, parte la rândul său dintr-un program internațional de extindere a intervențiilor și analizelor cognitiv-comportamentale de la nivel individual la nivel de țară și cultură.
În urma studiului, cercetătorii clujeni au identificat o structură bipolară, cu două profiluri complet diferite ca personalitate în rândul românilor. Aceste profiluri ( X- și X+ ) au primit denumirile metaforice de Zmeu și Făt-Frumos, ancorând studiul în mitologia și folclorul românesc. Cele cinci atribute psihologice principale evaluate în cadrul studiului au fost nevrotismul (stabilitatea emoțională), extraversia, deschiderea, agreabilitatea și conștiinciozitatea.
Diferențe radicale de personalitate în rândul românilor, comparativ cu alte țări
Rezultatele studiului pot fi comparate și cu cele obținute în alte țări, o caracteristică specifică României fiind această bipolarizare a profilurilor psihologice. Studiile din alte țări nu au arătat diferențe atât de radicale între cetățeni, nefiind identificați în mod clar doi poli.
Practic, așa cum afirmă reputatul cercetător, în cazul altor state e greu de vorbit despre ,,Făt-Frumos” sau ,,Zmeu”, neexistând profiluri atât de opuse, ci mai degrabă nuanțate – studiile preferând să facă referire la profilul prietenos, relaxat sau creativ, de exemplu. Specifică românilor este însă tocmai această polarizare.
Ce putem spune, deci, despre Făt-Frumos și despre Zmeu?
Conform studiului și a celor cinci atribute evaluate, pe de-o parte îl avem pe Făt-Frumos, un profil caracterizat prin instabilitate emoțională scăzută, asociată cu deschidere crescută, agreabilitate și conștiinciozitate (profil X+), iar pe de altă parte îl avem pe Zmeu (profil X-) cu o instabilitate emoțională crescută și deschidere, agreabilitate, conștiinciozitate și extraversiune toate scăzute.
,,Trebuie să înțelegem că aceste două profiluri nu sunt pozitive sau negative”
Denumirile sunt totuși metaforice sau, dacă vreți, în pas cu noul curent artistic (literatură, cinematografie), cu personaje complexe ce nu pot fi încadrate simplu unei categorii de tipul ,,bun” sau ,,rău”. Astfel, Daniel David atrage atenția asupra faptului că cele două profiluri nu sunt nicidecum pozitive sau negative, ci au un potențial negativ sau pozitiv, transformarea lor în comportamente funcționale sociale depinzând foarte mult de instituțiile socio-culturale pe care le avem. În plus, rezultatele sunt interpretabile, în funcție de context un profil de tip X- poate manifesta totuși stabilitate, de exemplu.
,,Dacă ai instituții socio-culturale proaste, chiar dacă ai profilul cu potențial X+, el nu se va exprima în comportamentele pe care le facem, ci acestea vor accentua instabilitatea emoțională de tip X-, în timp ce instituțiile puternice și moderne reușesc să folosească potențialul X+ și reușesc să atenueze potențialul X-”, a explicat Daniel David.
,,Miza nu este să încercăm să schimbăm personalitatea, miza este să creezi instituţii socio-culturale moderne care să folosească maximal potenţialul din fiecare profil”, a declarat Daniel David.
Zmei și Feți-Frumoși distribuiți în mod relativ egal la nivelul României și al regiunilor
Cele două profiluri sunt distribuite relativ echilibrat la nivel de țară, cu o frecvență mai mare a personalității Zmeului ( 54,3%) decât a lui Făt-Frumos (47,7%), raport care se reflectă în mod similar și la nivel de regiuni (au fost analizate 8 regiuni diferite). În Cluj, spre exemplu, 55,4% dintre respondenţi au fost catalogaţi drept Zmei, restul având un profil de Făt-Frumos.
Analizele realizate în cadrul studiului pe eșantionul de 1000 de persoane, arată că în ceea ce privește cele două profiluri nu sunt diferențe semnificative în funcție de etnie (română, maghiară, germană ș.a) și nici în funcție de mediul de proveniență, urban sau rural. Diferențele au fost observate raportate la factorul vârstă și în funcție de nivelul de educație. Astfel, profilul Zmeului este mai bine reprezentat în grupul persoanelor mai puține educate, foarte tinere (14 – 19 ani), sau cu o vârstă de peste 60 de ani, în timp ce grupul persoanelor cu studii superioare și cu vârsta cuprinsă între 30 și 50 de ani este cel mai adesea reprezentat de un profil tip Făt-Frumos.
„Niciodată despre personalitate nu trebuie să discutăm despre termeni de inferior sau superior. Aş spune că şi cu structura actuală pe care o avem, cu instituţiile socio-culturale adecvate, putem să fim foarte performanţi şi funcţionali, mai ales că ai reuşit să ai şi acest sistem imunitar destul de important într-o lume imprevizibilă. Instituţiile ar trebui să se schimbe, ar trebui să avem acele valori, acea cultură organizaţională în diverse instituţii în care lucrăm, în care să se implementeze valorile moderne, ceea ce poate însemna disciplină, încredere în oameni, cooperare. În condiţiile în care nivelul de încredere este atât de scăzut, cooperarea noastră este la pământ şi poate acum înţelegem de ce cooperarea noastră este la un nivel atât de scăzut, având aceste profiluri atât de diferite în condiţiile în care avem tendinţa să exagerăm lucrurile şi pe cele pozitive şi pe cele negative , iată se creează un context cultural în care diverse aspecte de personalitate nu se pot exprima într-o manieră funcţională. Miza nu este să încercăm să schimbăm personalitatea, deşi în principiu ai putea să te gândeşti, prin educaţie, să faci acest lucru; miza este cum creezi instituţii socio-culturale moderne care să folosească maximal potenţialul din fiecare profil, aici este miza majoră pe care noi o avem în moment ca ţară. Această structură bipolară de personalitate are o serie de avantaje: spre exemplu, într-o lume nesigură, într-o lume plină de pericole, această structură bipolară te face să fii mai puţin influenţat de acţiunea unor forţe negative asupra sistemului şi atunci este un lucru bun; sigur, într-o lume lipsită de pericole, într-o lume în care ar trebui să fim foarte dinamici, această structură bipolară, care crează un element inerţial, nu ne ajută foarte mult, dar lumea în care trăim este impredictibilă”, a explicat psihologul, conform ziuadecj.realitatea.net.
