Pe unde te poartă pașii… sau cizmele
Ieșim de la birou, tot fugind, căci ne întâlnim cu o fostă colegă (dar pe care o simțim încă actuală – ‘om fi tot în faza de negare). E doar azi în Cluj, doar azi mai putem profita de câteva ore împreună, ca în vremurile bune. Și apare eterna dilemă a omului care vrea să iasă undeva în oraș: dar oare unde, dar oare cum ne simțim, ce fel de chef avem și ce atmosferă ne-ar prinde bine? Cântărim opțiunile și ajungem la concluzia că nu știu, vedem noi.
Nevoie de relaxare, de muzică bună în surdină, fără a ne deranja poveștile, de o cafea bună. De pe Memo, pașii o iau încet pe o străduță mai liniștită. Ajungem La Cizmărie Cafe, iar acel ,,nu știu, vedem noi” începe să prindă contur.
Cred că jocul de lumini și umbre de aici se face vinovat de senzația că ai tot timpul din lume. Că e veșnic dimineață, deși vezi portocaliul apusului cum se așterne pe strada de afară. Poate cizmarii de altădată erau oameni matinali, poate vechiul Bastion al Cizmarilor de aici și-a transmis energia și simți că efemeritatea momentelor – râsul molipsitor al Adelei, gândurile năstrușnice ale Iuliei sau calmul Alexandrei – devin parte dintr-un decor ce, cumva, va rămâne aici.
Gata. Ieși din starea de visare și bea o cafea (cu lapte, mult lapte, mult zahăr). Te ancorează în realitate și în prezent. Am aflat că au și cafea vietnameză aici, rămâne pe data viitoare, pe când mi se face dor de ieșiri din rutină. Azi e plăcut să savurezi obiceiuri dintre cele mai dragi. Îmi vor lipsi momentele astea.
Uite-i și pe cizmari, primitori și simpatici. Ne tolerează, probabil amuzați, buna-dispoziție. Și dacă ne-am bucurat de lumini, ne bucurăm și de umbre, căci se lasă seara treptat. Se anunță un concert, apare și band-ul, atmosfera e la fel de familiară. Cerem nota de plată, dar ne răzgândim, mai stăm, mai prelungim momentele. Ne-am ales cântecele preferate, le mulțumim Cizmarilor pentru găzduire. Armonia dintre oamenii de lângă tine și locul în care vă aflați e de neprețuit, uneori.
Notă mentală: La Cizmărie Cafe, str. Samuil Micu 6. De mers într-o dimineață, de băut cafea vietnameză.
