Parcul Feroviarilor redat comunității – un vis (aproape) devenit realitate
Aflat în uitare și în continuă degradare, Parcul Feroviarilor a fost preluat, începând din luna aprilie 2017, de către Primăria Cluj-Napoca. Suprafața de 5,3 hectare a intrat în proprietatea primăriei locale în urma unei hotărâri emise de Guvernul României.
Se spune că, înainte de căderea comunismului, Parcul Feroviarilor era unul dintre locurile preferate ale clujenilor de relaxare în aer liber. Se mai spune că, pe timpul iernii, aici prindea viață Orășelul Copiilor, iar locomotiva de agrement ce străbătea parcul era o atracție pentru cei mici și cei mari deopotrivă.
Pentru generațiile postdecembriste, însă, amintirile frumoase din Parcul Feroviarilor sunt ca un fel de legende urbane. Până una-alta, îți faci loc printre mărăcini, ai grijă să nu te zgârii și să nu calci în gunoaie.
Cu puțină imaginație și editare a realității (tăiem din gunoaie și eliminăm mirosurile neplăcute), ai putea să vezi, într-un viitor apropiat, un loc minunat, cu verdeață și copaci din abundență, cu flori plăcut mirositoare, cu bănci pe care să te poți relaxa liniștit, cu alei pe care să poți rătăci în voie și iarbă pe care să îți așezi o pătură și să privești la cer.
Unii merg un pas mai departe și văd Parcul Feroviarilor unit cu Parcul Armătura, aflat puțin mai la nord, pe malul opus al Someșului, însă ca o armonioasă și naturală prelungire a naturii. SOS Parcurile Clujului a venit cu această propunere de transformare a celor două parcuri într-un singur parc. Acesta ar deveni, după Parcul Central, al doilea ca dimensiuni din oraș.
Un alt exercițiu de imaginație a fost făcut și de artista Alina Andrei, în „Jurnal: Ce-mi amintesc din Parcul Feroviarilor (via Fundația AltArt)
„Am ajuns prima oară în Parcul Feroviarilor cu puțin timp înainte să se inaugureze barca de hârtie de pe Someș. Nu știam de el. Aș fi putut să trec pe lângă crezând că este un teren viran ca oricare altul. Apoi am auzit tot felul de povești despre cum era în trecut. Acum merg foarte des pe lângă el. Arată dezolant cu toate acele gunoaie, totuși îmi place locul.
Sper ca atunci când va fi reabilitat să se păstreze cât mai mult din vegetația asta crescută la întâmplare. Să fie cât mai mulți copaci, cât mai multe tufe/ și foarte puține spre deloc plante aranjate ordonat în spații delimitate, cum se întâmplă de obicei în parcurile din România.
Și mi-ar mai plăcea să fie un tobogan uriaș pentru adulți, și în general și leagăne pentru oameni mari, nu numai pentru copii. Desigur, în parc ar trebui să se mai găsească vată de zahăr, cafea și înghețată. Și obligatoriu nu ar trebui să existe semne cu „Interzis călcatul pe iarbă“.
După ani de zile în care locul a fost lăsat în paragină, Parcul Feroviarilor pare să se întoarcă în sânul comunității – Primăria Cluj-Napoca afirmând în repetate rânduri faptul că dorește reabilitarea parcului. Astfel, dorința multora și exercițiile de imaginație făcute în ultimii ani de alții devin (aproape) o realitate.
Voi, mai ales voi cei care ați iubit cândva Parcul Feroviarilor, cum vi-l doriți? Și ce amintiri vă leagă de Parcul Feroviarilor?
Iulia Marc, redactor Cluj.com
Foto: @petric.victor, @oanahuja, @boroshu. @catalinsan
