Parcul Etnografic Național „Romulus Vuia” împlinește 90 de ani
Parcul Etnografic Național „Romulus Vuia”, secția în aer liber a Muzeului Etnografic al Transilvaniei, instituție de cultură ce funcționează în subordinea Consiliului Județean Cluj, împlinește în acest an 90 de ani de existență.
Foto: Dan Badiu
În urmă cu 90 de ani, în luna iunie 1929, se înființa la Cluj primul muzeu în aer liber din România, care se dorea a fi o adevărată „Grădină a Neamului”, care să prezinte lumii occidentale comorile civilizației noastre tradiționale. Astfel, odată cu înființarea parcului etnografic, România devenea a noua țară din lume în care se găsea un astfel de muzeu și care acorda o atenție deosebită valorificării patrimoniului cultural.
Parcul Etnografic Național, primul muzeu în aer liber din România
Primul muzeu în aer liber din România, dar și din întreaga Europă central-orientală, acest important obiectiv cultural poartă numele întemeietorului său, etnograful Romulus Vuia (1887-1963), primul director al Muzeului Etnografic al Transilvaniei. Acesta a fost creat și inaugurat la inițiativa unui comitet științific prezidat de marele savant Emil Racoviță, din care făceau parte, printre alții, Elie Dăianu, Nicolae Ivan, Emil Hațieganu, Onisifor Ghibu, Ioan Popescu Voitești.
Proiectul s-a bucurat de sprijinul nemijlocit al guvernului condus de Iuliu Maniu, care a acordat Muzeului Etnografic al Ardealului, în 12 aprilie 1929, un teren de 75 de hectare în zona Pădurii Hoia „pentru înființarea Parcului Național”. Câteva luni mai târziu, în iunie 1929, Ministerul Cultelor și Artelor autoriza Muzeul Etnografic să preia terenul respectiv „în vederea amenajării unui parc etnografic național”.
7 biserici de lemn și 16 gospodării pentru Parcul Etnografic Național
În vara aceluiași an, Muzeului Etnografic i-a fost acordat în administrare Restaurantul „Gaudeamus”. Planul de dezvoltare a Parcului Etnografic, elaborat de Romulus Vuia, prevedea aducerea unui număr de șapte biserici de lemn și 16 gospodării reprezentative pentru zonele Hațeg, Munții Apuseni (Vidra), Bihor, Banat, Munții Apuseni (Arieșeni), Cluj, Bistrița (români şi sași), Câmpia Ardealului, Mărginimea Sibiului, Secuime, Maramureș, Alba, Țara Bârsei, Dâmbovița şi Roman.
Subliniind importanța proiectului Parcului Etnografic, Vuia îi adresa ministrului Cultelor şi Artelor, în noiembrie 1929, un memoriu în care arăta următoarele:
„Poporul român care are una dintre cele mai strălucite civilizații populare nu mai poate renunța la realizarea acestei mărețe «grădini a neamului», mai ales când avem deja la dispoziție cel mai frumos şi variat teren pentru acest scop. Nici un alt popor nu are un material mai bogat decât al nostru. Bisericile noastre de lemn sunt adevărate minuni ale arhitecturii populare iar casele vechi de lemn prezintă forme originale şi arhaice cum rar se mai întâlnește la alte popoare. Aceste monumente ale artei noastre populare şi ale civilizației noastre autohtone sunt sortite peirei. Prin transportarea şi reclădirea lor în Parcul Național ele vor fi salvate pentru totdeauna. Acest Parc Național va fi una din cele mai minunate înfăptuiri ale pământului românesc și va arăta la un loc icoana vieții şi civilizației poporului nostru, un popor robust de țărani. Putem afirma că realizarea acestui măreț plan este nu numai o necesitate științifică, dar şi o datorie națională.”
52 de obiective muzeale în prezent
În prezent, Parcul Etnografic Național „Romulus Vuia” reunește 52 de obiective muzeale (instalații tehnice și ateliere țărănești, biserici, gospodării țărănești tradiționale) care provin din zonele etnografice ale Transilvaniei.
Construcțiile expuse se numără printre cele mai vechi și mai valoroase monumente de arhitectură din patrimoniul etnografic al României, fiind achiziționate în urma unor îndelungate campanii de cercetare.
Investiții viitoare pentru parcul etnografic
Urmare a implicării Consiliului Județean Cluj, Parcul Etnografic Național „Romulus Vuia” este astăzi beneficiarul unui amplu proiect de dezvoltare, cu o valoare de 10 milioane de euro, prin care vor fi realizate următoarele obiective de investiții:
- Centrul de Vizitatori alcătuit dintr-un punct de informare turistică
- o sală multifuncțională evenimente și expoziții
- cafeterie
- depozite
- un centru Centrul Administrativ alcătuit din birouri administrative
- zonă seminarii
- zonă lucrători Parcul Etnografic
- atelier de dulgherie
- Satul de Vacanță – sector pentru ateliere cu tematică etnografică – compus din Șură de joc, case în stilul tradițional românesc/săsesc/maghiar, ateliere de prelucrare a lemnului, a textilelor, respectiv ateliere de olărit și pictură tradițională
- amenajări complexe în cadrul pădurii-parc Hoia
Ca urmare a acestor investiții, Parcul Etnografic Național „Romulus Vuia” va deveni unul dintre cele mai importante muzee de profil din lume, cu care atât Clujul, cât și România se vor putea mândri.
