Napoca romană, la picioarele noastre

de |

Napoca romană, la picioarele noastre

Napoca romană se află la picioarele clujenilor, la propriu. Însă prea puțini dintre clujeni cunosc asta. Atâta timp cât în clasele primare găsim încă aceleași portete cu figuri istorice de acum 40 de ani, fără vreo urmă de istorie locală, este de înțeles că trăim în neștiință de cauză și vizavi de Napoca romană. Iar vina nu o poartă școala, ci noi toți.

Nu trebuie să așteptăm unii după alții ca să reconstituim trecutul. Fiecare poate ajuta în felul lui. Arheologul să descopere, autoritățile și comunitatea să conserve și să integreze acel trecut în prezent, dascălul să educe un comportament, o atitudine, ziaristul să scrie etc.

Pentru că menirea ziaristului este să scrie ceea ce află acest articol chiar asta va face, vă va înfățișa orașul roman, de sub picioare. Mulțumiri Asociației Vechiul Cluj și profesorului universitar Radu Ardevan (Universității Babeș-Bolyai), furnizorii principali ai informațiilor în cadrul „Poveștilor despre Cluj: Istoria văzută de arheologi”.

Piata Unirii 2

Pe baza descoperirile arheologice făcute în Cluj-Napoca se pot reconstitui clădiri din Napoca romană, se observă un avânt urban și locuitori care practicau o civilizație la nivelul celei din Galia, Italia de Nord, Europa centrală, Hispania sau Africa de Nord și care nu erau cu nimic mai prejos față de regiunile bine dezvoltate și studiate ale mari civilizații greco-romane. Mai știm că primul nucleu al anticei Napoca era situat în zona cuprinsă între Parcul Caragiale și capătul străzii Matei Corvin. Acolo s-au așezat primii coloniști, la inițiativa autorităților romane, în contextul în care Dacia suferise pierderi grele și trebuia pusă în valoare economic.

Piata Unirii vestigii romane 1 ok

În pas cu moda purtând agrafe de Napoca

În zona Monumentului Memorandiștilor, în epoca împăratului Traian și până în vremea împăratului Hadrian, a funcționat un atelier de produs agrafe de bronz. Fibulele erau piese esențiale în acele vremuri pentru că antichitatea greco-romană nu cunoștea nasturele, iar haina trebuia ținută cu ajutorul acestui accesoriu. Aceste accesorii de modă se schimbau adesea, modelele fiind numeroase. Astăzi arheologii le pot data ușor datorită cataloagelor.

Monumentul Memorandistilor vestigii romane ok

Vestigiile de la Napoca constituie cel mai mare atelier descoperit de fibule de bronz cunoscut în Imperiul Roman. Interesant este și modul în care au ieșit la lumină. „În fața Monumentului Memorandiștilor, în anii 1992-1993, s-a făcut o mare săpătură, pentru că trebuia instalat soclul acestui monument impresionant. Cu această ocazie, arheologii clujeni au putut sonda în adâncime în centrul vechiului oraș. Mai întâi au dat de pământ negru. Și au fost disperați, că au nimerit probabil între două clădiri. Nu se puteau extide cu săpăturile din cauza străzii și a clădirilor de pe Eroilor. Se gândeau că vor săpa și nu vor găsi nimic. A fost chemat un coleg arheolog care a văzut ceva ce poate altul nu ar fi văzut. Săpând în pământul negru la adâncimea de patru metri și mai bine a observat că tot cad bucăți de lut ars. Dar nu erau bucăți de ceramică, ci erau bucăți de lut în care se imprimase forma unei broșe. De fapt, erau tiparele în care se turna bronzul, în care să obțineau fibulele de bronz. Au ieșit peste 1.000 de asemenea piese printr-o secțiune într-o uriașă groapă de deșeuri.”, spune profesorul universitar Radu Ardevan.

fibule romane

Din păcate, datorită amplasamentului acestei surprinzătoare descoperiri, chiar în centrul actualului oraș, săpăturile nu s-au putut extinde și nu s-au găsit uneltele, cuptoarele și atelierul propriu-zis care se întindea până sub vechea primărie, dar cele peste 1.000 de tipare pentru turnarea agrafelor din bronz sunt de ajuns pentru a arăta forța economică a așezării romane din acele vremuri.

Strada V Deleu vestigii romane ok

Strămoșii mai perspicace decât înaintații: Fără poluare în centru

În Piața Unirii s-au găsit structuri monumentale care merg până pe strada I. C. Brătianu. În timpul împăratului Hadrian, așezarea Napoca întemeiată de împăratul Traian devine municipiu. Foarte probabil aceasta a însemnat un spor demografic, o monumentalizare a orașului, dar și o extindere. Vechiului nucleu din zona parcului Caragiale i se adaugă alte clădiri.

În Napoca romană a funcționat o lege urbanistică romană, dar și grecească. „În vechile orașe, în perimetrul locuit nu existau instalații și facilități meșteșugărești pentru că poluau și creau pericol de incediu. Astfel, inclusiv atelierul de produs fibule din bronz care a funcționat a trebuit mutat. Atelierul și-a mutat activitatea din acel spațiu (azi zona Momunemtului Memorandiștilor) și pe ruinele lui s-au ridicat clădiri care vor face parte din incinta orașului antic și care vor fi incluse în zidurile de apărare care au putut fi reconstituite”, afirmă renumitul profesor clujean.

În vremea împăratului Marcus Aurelius, după anul 168, orașul Napoca este înălțat în rang, cel mai înalt rang urban, devine colonia și cunoaște o importantă dezvoltare urbană. Potrivit arheologilor, în vremea lui Septimius Severus apar clădiri monumentale și manifestări artistice ceea ce arată mărimea orașului, bogăția cetățenilor și gustul lor artistic.

Pe una dintre cele mai vechi străzi ale Clujului, strada regele Ferdinand, mai precis, la subsolul Galeriilor Ferdinand, există o porțiune de stradă și un canal colector aparținând orașului roman. „Zona a fost foarte scormonită în evul mediul, când s-au ridicat tot felul de construcții, iar în epoca modernă a fost răscolită de mai multe ori. Clădirile antice au fost distruse aproape în întregime, dar au rămas straturile adânci și a ieșit la lumina un fragment de canal”, precizează reputatul arheolog.

Planul Napoca vestigii romane ok

Pereții canalului construiți din blocuri mari de calcar și dimensiunea impresionantă a acestuia, lățime 0,68 metri, înălțime 1,29 metri, iar adâncimea aproape de 3, 80 metri, au condus la concluzia că este vorba de unul dintre principalele canale colectoare ale orașului roman.

Multe alte urme ale civilizației romane din Napoca s-au găsit în zona magazinului Central, în zona liceului de muzică, spectaculoase și cel mai bine păstrate, în piața Unirii, pe strada Ioan Bob, în subsolurile mai multor clădiri de pe strada Bob, pe strada Matei Corvin, strada regele Ferdinand, în Piața Muzeului, în pivnițele clădirii Politehnicii, în curtea și pivnița Teatrului de Păpuși, în curtea Conservatorului și recent pe strada Napoca, în vecinătatea Institutului de Istorie.

Adunând toate datele, arheologii au delimitat planul și centrul orașului Napoca: „Astăzi cunoaștem planul orașului roman, ortogonal, trasat de fondatori încă de la început, cu străzi care se întretaie în unghiuri drepte și o piață centrală care trebuie să fi fost cam pe locul intersecției dintre Bulevardul 21 Decembrie 1989 și Piața Unirii, între Muzeul Farmaciei și Hotelul Melody”.

Planul Napoca vestigii romane ok

brose romane

Tia Sîrca

Redactor Cluj.com


Comentarii