Musicalul Báthory Erzsébet din nou pe scena Operei Maghiare
O poveste tulburătoare care delectează şi înspăimântă totodată într-un decor istoric opulent şi terifiant, cu întunecimi gotice şi extravaganţe baroce vă aşteaptă să o descoperiţi şi savuraţi alături de artiştii Operei Maghiare din Cluj, duminică, în data de 9 noiembrie , de la ora 18.
Misterul din jurul vieţii şi morţii contesei Elisabeta Báthory a născut de-a lungul timpului vii şi palpitante dispute istorice şi, în egală măsură, a înflăcărat imaginaţia scriitorilor, poeţilor, compozitorilor, regizorilor de film şi teatru. Din 1614 când a murit întemniţată în propriul castel, până astăzi, legendele au prins viaţă dând naştere unui număr impresionant de creaţii artistice muzicale, documentare, biografii, filme, cărţi de ficţiune, albume de muzică până şi păpuşi sau logo-uri, tricouri şi postere, industria mass media fabricând un adevărat brand. În centrul tuturor acestor mituri se află imaginea unei femei cu o personalitatea dominatoare, pasională şi temperamentală a cărei obsesie pentru frumuseţea şi tinereţea veşnică a condus-o către înfăptuirea a nici mai mult nici mai puţin decât 650 de victime, tinere fecioare, în a căror sânge se spune că se scălda, pentru a-şi păstra prospeţimea tinereţii. Numeroasele plângeri în urma dispariţiei tinerelor, fie ţărănci de pe moşie cărora li se promitea un câştig consistent, fie nobile atrase de către contesă şi acoliţii ei sub pretextul de a învăţa eticheta curţii şi bunele maniere, au ajuns la regele Mathias al II-lea care a ordonat o anchetă în 1610 pentru a se stabili vinovăţia contesei. În urma audierii a peste 300 de martori şi a stabilirii verdictului de crimă şi sadism, aceasta a fost închisă într-o cameră zidită în castelul de la Csejte unde s-a înfometat murind la 54 de ani.
Multipele faţete ale legendelor, puse faţă în faţă cu o realitate interpretabilă îşi schimbă irizaţiile negative. În urma unor întrebări legitime pe care şi le pun unii autori asupra cauzelor atrocităţilor comise de contesă, ipotezele unei erori sau a unei condamnări comandate sunt variante posibile. Contesa Bathory a fost una dintre cele mai bogate şi influente femei din vremea sa. Averea sa era râvnită de mulţi rivali. Femeile, în vremea respectivă nu putea primi prerogativele puterii unui bărbat, drept pentru care în urma morţii soţului ei nu a avut voie să se ridice la pretenţiile unui nobil-bărbat. Fiind o femeie deosebit de inteligentă şi educată (vorbea patru limbi spre deosebire de mulţi nobili care erau analfabeţi )a fost capabilă să-şi administreze sigură averea şi s-a considerat liberă după moartea soţului ei. Frumoasă şi pasională, se pare că a avut mai mulţi amanţi, şi refuzând să se căsătorească a ultragiat curtea nobiliară şi mai ales, biserica. În 1729, în “Tragica historia”, prima carte consacrată lui Bathory, semnată de eruditul iezuit László Turóczi acesta relatează pe larg despre crimele şi băile de sânge pe care le făcea pentru a întineri. Dar în 1817 când au fost publicate pentru prima dată actele anchetei din secolul al XVII-lea, s-a dovedit că totul era o legendă. O servitoare a pretins că Elisabeta Bathory ar fi notat într-un caiet, numele a peste 600 de victime şi că îi trimitea în soţului ei descrieri despre atrocităţile comise. Acest caiet precum şi scrisorile amintite nu s-au găsit niciodată. Odată intrată în imaginarul popular avid de fantastic şi supranatural, povestea pare să se fi amplificat şi denaturat.
Musicalul realizat de Szomor György-Pejtsik şi Péter-Miklós Tibor este construit după legităţile intrigii unui roman poliţist. Privit din perspectiva anchetatorului care porneşte în elucidarea misterului, povestea „contesei sângeroase” are un deznodământ neaşteptat.
Pentru realizarea acestui spectacol, regizorul maghiar Bagó Bertalan a mobilizat o echipă de peste 150 de oameni: solişti, balerini, actori, instrumentişti, corişti, personal de scenă, efectele scenice luminile, decorurile create de Vereckei Rita fiind spectaculoase, la fel şi costumele realizate de Kiss Borbála, precum şi mişcarea scenică ce poartă semnătura coregrafului maghiar Novák Péter. Conducerea muzicală este asigurată de dirijorul Kulcsár Szabolcs ce va dirija orchestra corul şi soliştii Operei Maghiare. În distribuţie: Benedekffy Katalin (Báthory Erzsébet), Szemenyei János (Walter), Szilágyi János (Thurzó), Laczkó V. Róbert (Nádasdy Ferenc), Farkas Loránd (Caravaggio),Veress Orsolya (Darbúlia), Mányoki László (László atya), Szacsvai Zsigmond (Írnok), Gergely Arnold (Kobzos krónikás), Csüdöm Tímea (Kamasz Erzsébet), Kerekes Bálint (Kamasz Ferenc).
