Lupta dintre vechi și nou se dă în stradă: clădirile Clujului
Clădirile vechi ale unui oraș au farmecul lor. Da, frumusețea e subiectivă și, până la urmă, e greu să pui degetul pe un stil arhitectural și să decizi că ar fi cel mai frumos dintotdeauna.
Totuși, poți observa un regret generalizat la nivel urban. Mulți regretă că nu se mai construiește ca în trecut, că toate clădirile noi sunt pătrate, linii perfecte, cuburi, sticlă, dimensiuni mari. Lipsește artisticul și boemul din ele. Lipsește sculptura din arhitectură, probabil.
Comunismul a transformat fața orașelor cochete, cu iz medieval și boem. A adus griul blocurilor, uniformitatea clădirilor. Iar Clujul nu e vreo excepție. Stând de vorbă cu studenți străini despre primele lor impresii despre oraș, observi cu ușurință o direcție generală:
,,Prima impresie despre Cluj, a fost greșită, ca și despre multe alte lucruri, oameni din viața noastră. Știam că e cel mai „european” oraș, cultural, și mă așteptam să văd o Vienă. Când am ajuns pentru prima dată, am stat în Mărăști – blocuri, comuniste sau mai puțin comuniste, iar centrul am apucat să-l văd două ore ca apoi să plec.” – Marcel Lazăr, Chișinău, Republica Moldova.
,,E un lucru care se vede foarte clar. Clădirile sunt destul de neglijate și deteriorate. Imaginile au început să se schimbe pe măsură ce ne apropiam de centrul orașului. Atmosfera era mai aproape de cea a unui oraș din Europa Centrală, clasic și istoric. Am simțit o puternică discrepanță între zona urbană și centrul orașului.” – Deniz Kartepe, Istanbul, Turcia.
Griul comunist al Clujului s-a transformat în stil arhitectural de tip consumerist
Poate nu stilul arhitectural minimalist și modern e „problema” când se acuză fadul clădirilor moderne, cât problema integrării lor în spațiul urban deja existent, între clădirile istorice, cu valoare arhitecturală.
Sigur, nu-i o treabă ușoară. Noul și vechiul nu merg întotdeauna mână în mână. Simțul estetic însă ar putea salva uneori situația. Există suficiente exemple reușite în acest sens. Birourile și business-urile moderne pot fi integrate cu succes în spațiul urban, păstrând calitățile arhitecturale și respectând planul urbanistic deja existent. Desigur, ar fi necesar să echilibrezi tendințele unei societăți consumeriste cu simțul estetic și al valorilor istorice. Cantitate vs Calitate.
Iată câteva exemple:
Aceasta e o clădire nouă, în Piața Muzeului, în apropiere de Parcul I.L. Caragiale (pe fostele ruine romane). O clădire modernă, integrată în aspectul general al Pieței. 
Hotel Transilvania – stânga – clădire restaurată, dreapta – clădire nouă, în continuarea celei vechi, construită la același nivel.
Tranzit.ro/Cluj – fațadă restaurată, păstrând detaliile vechiului stil arhitectural, dar cu poartă și ferestre noi și moderne.
Și totuși, Clujul e plin de clădiri istorice flancate de „coloși moderni”
Case și clădiri boeme umbrite de clădiri etajate care nu respectă nici o continuitate arhitecturală. Contrastul poate fi supărător, cu atât mai mult cu cât e vorba de centrul orașului.
În cartierele Clujului, ești deja obișnuit cu blocurile comuniste – care până și ele, ce-i drept, din gri devin treptat colorate, în urma lucrărilor de izolație.
Ești conștient că nu se pot proiecta clădiri în același stil baroc sau gotic, precum în secolele trecute și slabe șanse să mai apară sculpturi ornamentale pe clădiri. Totuși, clădirile se pot restaura și moderniza. Se pot restaura fațadele și moderniza ferestrele, dacă sticla a devenit materialul modern de construcție. Încă un exemplu că da, se poate:
Semnalul de alarmă nu este doar pentru autorități și pentru atenția la emiterea autorizațiilor de construcții, ci și pentru companiile care ajung să dețină terenuri și spații de birouri în Cluj.
O clădire cu personalitate, bine integrată în spațiul urban, îți asigură o promovare eficientă din start. Faptul că respecți valorile arhitecturale și istorice și îți pasă de armonia peisajului urban din Cluj spune mult mai multe despre tine, ca afacere, decât ar spune-o orice reclamă la TV, radio și online.
