Legendele urbane ale Clujului

de |

Legendele urbane ale Clujului

Cum poți cunoaște spiritul unui oraș? Aflându-i legendele! Ca orice oraș respectabil, cu o bogată tradiție istorică, și cu oameni inventivi, Clujul are câteva legende urbane care îi sporesc atractivitatea.

Cele mai cunoscute trei legende urbane ale orașului

Un neinițiat se va întreba nedumerit ce este Tăietura Turcului?! Își va imagina un deal cu versanți abrupți, sau o stradă care își are numele de la vreun strămoș bogat de origine turcă care, stabilindu-se în partea de nord-vest a orașului în vremuri imemorabile, a creat un cartel, separându-se de urbea noastră. Ei bine, adevărului îi place să stea întotdeauna la mijloc! Glasul legendei spune așa:

„A fost odată ca niciodată un cioban pe nume Donath. Acel păstor era un om bun și cumsecade, un om drept cum rar se întâlnea. Acel cioban mai purta o iubire nespusă pentru pământul lui.  În fiecare zi, păstorindu-și oițele dragi, urca și cobora dealurile care străjuiau orașul în căutarea ierbii grase și a apei dulci. Într-o bună zi, ciobănașul Donath ajunge la marginea pădurii Hoia. Aflând iarbă verde și hrănitoare, oițele au păscut până pe înserat. Ciobanul a hotărât să mai zăbovească în acest loc. Noaptea s-a lăsat odihnitor peste natură. Luna lumina blând pământul și iarba, iar liniștea serii cobora peste pădure. În acea lumină blândă, Donath zărește cotropitorii turci care săpau dealul. Pe loc păstorul își dă seama că „barbarii” vin în oraș.  

„Necredincioșii” ,,tăiau” dealul, vrând să devieze cursul râului Someș pentru a lipsi orașul de apă. Bun și drept cum era, ciobănașul își lăsă oile în grija pădurii și alergă spre oraș să anunțe teribila veste. Reușind să ajungă în cetate, ciobanul îi anunță pe clujeni despre venirea turcilor. Apoi a căzut la pământ, fiind răpus de oboseală. În acest mod, clujenii au dejucat planurile turcilor. Lui Donath, în semn de recunoștință, i-au ridicat o statuie. De atunci și până acum, dealul în care au săpat turcii pentru a cuceri orașul Cluj poartă numele de Tăietura Turcului.”

Donath- Cluj.com
Despre Matia Corvin știe toată lumea. ,,La Matei” își dă întâlnire orice clujean atunci când stabilește o întâlnire în zona centrală a orașului. De numele acestui rege, însă, se leagă o poveste care ne-ar putea părea neverosimilă dacă i-ar lipsi morala.

Se spune că acest fiu al lui Iancu de Hunedoara, devenind conducător al Ungariei, efectuează o vizită în orașul Cluj. Scopul vizitei era acela de  a lua cunoștință de viața locuitorilor acestei urbe. Dorind să cunoască fața adevărată a Clujului, regele se deghizează în student și ia la pas orașul. În piața centrală, Matia „studentul” vede cum judele Clujului îi obligă pe orășenii simpli să care bușteni pentru gospodăria sa. Cei care refuzau să îndeplinească această „poruncă” erau biciuiți.

A doua zi, regele revine în fruntea suitei regale și se întâlnește cu judele tiranic. Acesta din urmă îl asigură pe rege că în oraș toate legile sunt păzite și că oamenii sunt tratați cu respect. Isteț, Matia Corvin a căutat butucii pe care îi însemnase cu o zi înainte atunci când cărase butuci pentru jude. Găsindu-le, i i-a  arătat acestuia. Judele a fost pedepsit aspru. Matia Corvin a dat ordin ca de acum înainte nimeni să nu mai îndrăznească să încalce libertățile și drepturile locuitorilor orașului Cluj.

Lucian Nuță
O altă legendă urbană a Clujului spune că locuitorii cartierului Mănăștur sunt „cei mai tari oameni ai orașului”. De unde vine această mândrie și acest devotament pentru această zonă a urbei? Datele istorice spun că în regiunea celui mai mare cartier al Clujului de astăzi, în secole IX-X, era un sat, așezat în jurul Abației Benedictine. Numit după termenul maghiar „monostor”, care înseamnă mănăstire, actualul cartier este alipit orașului Cluj la sfârșitul secolului al XIX-lea. Trecând prin schimbări radicale în a doua jumătate a secolului XX, transformat în cartier rezidențial după planurile arhitectului urbanist Emanoil Tudose, cartierul Mănăștur păstrează și astăzi rigoarea unui trecut nu prea îndepărtat.

În pofida acestui fapt, locuitorii Mănășturului sunt ferm convinși că în această parte a orașului s-au întâmplat cele mai importante evenimente din istoria Clujului, fapt ce le-a conferit locuitorilor de aici un statut aparte. Le-am putea da dreptate, dacă ținem cont de faptul că, în anii 1940-1944, Mănășturul se afla la doar un kilometru de granița cu Regatul României, iar în 1946 a fost un important punct în lupta de rezistență împotriva instaurării regimului comunist, manifestând sub lozinca „Până aici democrația, de aici Mănăștur!”

Ioana D.

Însă, indiferent de legende, farmecul orașului Cluj este în spiritul oamenilor de aici!

Valentin Vesa

Veronica Onea, redactor Cluj.com 
Imagini: Florin Jurchiș, Lucian Nuță, Ioana D. Valentin Vesa, Cluj.com

Comentarii