Legendele Clujului de-a lungul timpului
Legendele Clujului sunt bogate în istorie, tradiție, precum și misticismul care le dă acel aer specific de poveste, de îți e mai mare dragul să le asculți. Cum toate legendele au un sâmbure de adevăr, la fel este cazul și aici. Unele dintre ele, însă, sunt doar inspirate sau preluate din alte surse. Totuși, acestea fac parte din folclorul local și reprezintă, și astăzi, o parte importantă a culturii clujene. Iată doar câteva dintre cele mai cunoscute și apreciate dintre legendele Clujului.
Foto sus: Visit Cluj Napoca
Matia Corvin, biciuit în piață
Unul dintre cei mai iluștrii monarhi nu doar din Ungaria, ci din toată Europa, este chiar Matia Corvin. Acesta s-a născut la Cluj, în casa care astăzi îi poartă numele din Piața Muzeului. Printre legendele Clujului, își găsește locul și o povestioară despre regele Ungariei și biciuirea sa chiar aici.
Legenda spune că, în timpul regelui Matia, s-a izbucnit o răscoală a nobilimii împotriva legilor date de acesta pentru dreptate și ordine. Aflându-se în trecere în Transilvania, Matia Corvin și-a lăsat suita regală la Gilău, iar el a intrat în Cluj, deghizat într-un simplu student, pentru a vedea dacă legile îi sunt respectate. Odată ajuns în Piața Mare a orașului (actuala Piața Unirii), el vede cum localnicii, sub amenințarea și biciuirile nobilimii locale, erau obligați să care bușteni în gospodăria județului. Regele Matia, din deghizarea sa, a protestat această acțiune. Pentru curajul său, el a fost biciuit și silit să muncească, alături de ceilalți oameni, până la apusul soarelui.
Un portret al tânărului rege Matia Corvin (sursă: Wikipedia)
Se spune că, în timpul acestor munci, Matia Corvin a scris cu cărbune, pe trei lemne de foc din curtea gospodăriei, cuvintele „Aici a fost regele Matia! Unde este dreptatea?”. A fost eliberat la apusul soarelui și s-a întors în tabăra sa, obosit și bătut. A doua zi, el a intrat cu suita în oraș. A fost întâmpinat cu mare fast de jude și populație. Când a întrebat dacă legile sale sunt respectate, judele l-a asigurat că nu s-a făcut nicio abatere de la ele. Însă regele Matia, furios că este mințit pe față, a poruncit slujitorilor să răscolească lemnele din curtea gospodăriei. Când cele trei bucăți inscripționate au fost găsite, Matia Corvin i-a pedepsit pe jude și pe mai marii orașului. De asemenea, s-au luat și măsuri pentru a se asigura că astfel de situații nu se vor mai întâmpla.
Legenda este binecunoscută și astăzi. Mulți o văd ca pe un exemplu al bunătății regelui față de oamenii de rând. De asemenea, mulți spun că această legendă arată cel mai bine modestia sa, deoarece nu și-a dezvăluit identitatea în momentul în care a fost batjocorit.
Avram Iancu, un student bătăuș
În istoria și legendele Clujului, dar și a întregului Ardeal, Avram Iancu este un nume mare, un adevărat simbol al luptei pentru libertate. Însă povestirile ni-l mai arată pe craiul Moților și ca un student mai neastâmpărat și chiar bătăuș.
Conform legendei, Avram Iancu era un student bun, învăța bine, dar se implica și în „tovărășii aventuroase”. Una dintre acestea s-a petrecut într-o cârciumă de aici din Cluj. Conform celor spuse, Avram Iancu, împreună cu colegii săi de la Colegiul Piariștilor din Cluj, unde studia, se aflau la un festival în centrul orașului. Ei s-au retras la o cârciumă, unde se aflau și niște calfe, adică tineri lucrători la atelierele din oraș. Aceștia făceau tot felul de glume, se prosteau și se îmbrânceau. Ca urmare, studentul Anca, unul dintre colegii lui Avram, a fost jignit. Cele două tabere au început să se încaiere. A doua zi, după aceasta, toți studenții s-au adunat într-un cimitir, unde au hotărât să nu pomenească nimic sau să nege că s-au implicat în bătaie. Însă povestea tot a circulat mai departe.
Foto stânga: Portret al Crăișorului Munților (sursă: Alba Iulia Info)
Mai mulți istorici susțin că aspectul de bătăuș acordat lui Avram Iancu este o exagerare. „Cine n-a dat sau încasat 2-3 pumni în timpul şcolii?”, susțin aceștia. Dar legenda tot circulă, povestindu-se și în zilele noastre.
Creaturile din lacul Tarnița
Lacul Tarnița este o destinație preferată pentru mulți dintre noi atunci când vrem să petrecem timpul liber în liniște. Însă, dacă ar fi să ne uităm după legende, ar trebui să avem mai multă grijă. Conform spuselor din legendele Clujului, în lacul Tarnița s-ar ascunde monștri. Chiar dacă nu e vorba de monstrul din Loch Ness, niște rude mai mici a acestuia pot fi găsite aici.
Legendele spun că, pe fundul lacului Tarnița ar trăi lostrițe de până la 3 metri lungime. Din când în când, dacă cineva tulbură liniștea apelor, unele din ele se ridică și fac prăpăd, atacând înotătorii sau chiar și bărcile. O astfel de situație găsim în urmă cu aproape 20 de ani. Atunci, un camion s-a răsturnat în lac, iar o echipă de scafandri de intervenție au coborât pentru a recupera utilajul și trupul șoferului. După prima scufundare, unul dintre scafandri era foarte speriat și a refuzat să mai coboare în lac fără cuști de protecție. El a susținut că a văzut creaturi uriașe, înspăimântătoare, gata să atace. Să fi văzut acest scafandru chiar una dintre creaturile monstruoase din legendele lacului?
Lacul Tarnița în splendoarea sa (Foto: Călin Foto)
Ultima cină a lui Mihai Viteazul
Printre legendele Clujului, există și una care îl are protagonist pe Mihai Viteazul, domnul Transilvaniei, Moldovei și Țării Românești. Conform acesteia, domnitorul ar fi servit ultima cină chiar aici, la Cluj.
În anul 1600, Mihai Viteazul a reușit să devină conducătorul a celor trei principate române în același timp, lucru ce nu se mai întâmplase până atunci. Însă un an mai târziu, acesta avea să fie trădat chiar de oamenii cei mai apropiați lui. Mai întâi, unul dintre cei mai cunoscuți și apreciați generali ai săi, Baba Novac, a fost luat prizonier și executat aici, în Cluj și care a fost martirizat de către maghiari. Așadar, Mihai Viteazul a poposit aici, unde l-a omagiat pe generalul său răpus și a servit cina undeva în locul unde astăzi se află Piața Gării.
Mihai Viteazul a luat cina împreună cu Giorgio Basta, care l-a însoțit în ultimile sale bătălii și alături de care a fost victorios. Însă, în timpul acestei cine, s-ar fi iscat o ceartă între cei doi, iar Mihai Viteazul a luat decizia de a pleca împreună cu trupele sale în Țara Românească. La scurt timp, însă, Basta a luat decizia de a-l asasina pe domnitor. Nu se știe, cu exactitate, ce l-a determinat pe Basta să ordone uciderea lui Mihai Viteazul, însă este cert faptul că domnitorul și-a găsit sfârșitul aici.
Ilustrație a asasinării lui Mihai Viteazul de la Turda (foto: Istorie pe scurt)
Aceste exemple din legendele Clujului ne arată importanța orașului din punct de vedere istoric, dar și din alte aspecte. Localnicii încă mai povestesc și astăzi aceste legende oricui este curios. Acestea însăși sunt aprte din bogăția culturală oferită de capitala Transilvaniei de pe malul râului Someș.
Sursă informații: Adevărul
