Legende din Cluj despre oameni și locuri
Știm cu toții că sunt tot felul de legende din Cluj care mai de care, de la povești despre regi până la oameni simpli cu inimi mărețe. Dacă data trecută am discutat despre regi și monștri din adâncuri, astăzi ne îndreptăm spre alte legende, care ne povestesc de timpuri poate și mai îndepărtate și de oameni de aici. Așadar, răscolim și astăzi tolba bogată de legende din Cluj care s-au transmis de la o generație la alta.
Foto sus: Vechiul Cluj
Decebal a murit la Cluj
Decebal, care este cunoscut ca fiind ultimul rege geto-dac, a murit în anul 106. În urma pierderii războiului daco-roman, acesta a decis să își pună capăt zilelor. Conform unor presupuneri, acest lucru s-ar fi întâmplat chiar pe locul Clujului. Mai exact, Decebal s-ar fi sinucis la Poarta Podului din Cluj.
Cunoscuta statuie a lui Decebal (Sursă: Mapio)
Această legendă ar fi apărut undeva în secolul al XIX-lea. Atunci, intelectualul Janos Zeyk a scris o piesă de teatru intitulată „Decebal, sau cea mai importantă oră a Porții Podului din Cluj”. Conform acesteia, regele dac, ajungând la capătul puterilor, poposește la Poarta Podului și își pune capăt zilelor. Mai exact, Decebal s-ar fi sinucis undeva la capătul dinspre râul Someș al actualei străzi Ferdinand. Ultimele cuvinte ale sale ar fi fost „Scrieți pe monumentul istoriei lumii că aici odihnește regele dac, mort de propria-i armă, ultimul rege al bravului popor dac, Decebal”. Acesta a fost cel mai însemnat ceas al pământului și a Porții Podului din acest oraș”.
Având în vedere că autorul piesei de teatru era și un culegător de folclor românesc, nu este exclus ca aceasta să fie o poveste preluată de la români și transmisă, prin viu grai, din generație în generație. Cu toate acestea, nu este exclus ca totul să fi fost pur și simplu imaginația autorului. Și, pe bună dreptate, ar fi un sfârșit foarte poetic pentru regele dac, care se stinge la porțile cetății Napoca. De asemenea, având în vedere că nu există alte mărturii scrise despre moartea lui Decebal, nu ne împiedică nimic să credem că chiar așa s-a întâmplat.
Caragiale la Cluj
O altă legendă, de data aceasta mai apropiată de vremurile noastre, îl are ca personaj central pe dramaturgul și scriitorul I.L. Caragiale. Potrivit celor spuse, acesta s-ar fi săturat de viața bucureșteană și ar fi vrut să se mute la Cluj. Parol!
O cunoscută fotografie cu Caragiale (sursă: Cartea de la ora 5)
Caragiale ar fi făcut o vizită în capitala ardeleană pe 3 septembrie 1903. Era o vizită discretă, neanunțată, scriitorul căutând aici un loc unde să se stabilească. Însă tentativele sale de a se stabili la Cluj au început încă din 1891. Era, mai mult, un exil voluntar, pe care scriitorul voia să îl săvârșească. Luă această decizie pentru că pur și simplu voia să petreacă niște timp departe de București și de oamenii săi. Pe lângă Cluj, Caragiale a mai vizitat Brașovul și Sibiul cu gândul de a se muta. În cele din urmă, din toate aceste trei orașe, autorul a ales….Berlinul. Se va stabili definitiv acolo, unde va continua să scrie, până în anul 1912, când se va stinge din viață.
Deși acest lucru chiar s-a întâmplat și Ion Luca Caragiale chiar a luat în considerare stabilirea la Cluj, toată această poveste are un aer de legendă care va dăinui mereu printre clujeni. De asemenea, finalul acesteia parcă seamănă cu deznodământul unei comedii de-ale sale. Pe lângă aceștia, unii din noi se întreabă: oare cum ar fi arătat opera lui Caragiale dacă s-ar fi mutat aici? Oare s-ar fi lăsat influențat de „prințipiile” ardelenești? Oare monșerul său ar fi purtat alt costum șic?
Veronica Micle și Biserica Bob
Rămânem la epoca lui Caragiale și ne îndreptăm atenția spre nimeni altcineva decât muza lui Eminescu și anume Veronica Micle. Și aceasta are o poveste legată de orașul de pe Someș.
În anul 1864, pe data de 7 august, tânăra Veronica avea să se căsătorească cu profesorul universitar Ștefan Micle în Cluj, cununia fiind oficiată la Biserica Bob. Aceasta este și cea mai veche biserică românească din Cluj-Napoca, întemeiată pe la începutul secolului al XIX-lea. Astfel, cei doi își oficiază relația aici. Acest lucru s-a făcut datorită faptului că profesorul universitar avea niște rude care locuiau prin zona Feleacului. Datorită acestui lucru,l s-au găsit scrisori și fotografii de la familia Micle, ce detaliază viața de cuplu a Veronicăi cu Ștefan.
Tânăra Veronica Micle (Sursă: Români de Top)
În zilele noastre, există o plăcuță, pe fațada bisericii, care atestă faptul că cei doi s-au cununat în interiorul acestei biserici. De asemenea, și Eminescu va vizita de câteva ori Clujul și se va inspira de aici pentru povestea romanului „Geniu pustiu”.
Chiar dacă și aceste lucruri s-au întâmplat, Biserica Bob, precum și Clujul, au primit o nouă legendă care le oferă un statut special, unicat, care nu va fi dat uitării. Prin acestea, Veronica Micle va fi mereu parte a Clujului și a istoriei sale.
Aceste legende din Cluj ne arată faptul că orașul nostru este un loc aparte. Prin oamenii de seamă care au luat decizii importante aici, aura legendară a Clujului s-a clădit și s-a definitivat. Putem, așadar, să ne mândrim cu oameni și personalități de seamă pentru care Clujul a fost important la un moment dat în viață, deși pentru scurt timp pentru unii.
