Cronică | Învățământul clujean, de la începuturi și până în prezent
Articolul de față este o contribuție a prietenilor noștri de la Cluj Guided Tours.
„Asociația Cluj Guided Tours vă invită la tururile ghidate cu pasiune, pe care le pune la dispoziție prin cei 27 de ghizi ai săi, tuturor celor interesați! Oferim tururi ghidate pietonale, de drumeție sau cu bicicleta, generale sau tematice, în Cluj și în împrejurimi, dar însoțim și grupuri în țară sau în lume, acolo unde cunoaștem destinațiile. Iar dacă doriți să fiți alături de noi, vă oferim cadrul pentru a dobândi experiența și cunoștințele necesare unui ghid de turism!”
O paranteză în timp
Încă din secolul XI, pe locul cunoscut azi sub numele de Calvaria, exista o mănăstire benedictină. Nu se cunoaște cu exactitate data întemeierii ei; dar, conform cercetărilor și documentelor păstrate, aceasta ar fi fost fondată în perioada anilor 1063-1095, în timpul regelui maghiar Bela I, după unii istorici, respectiv în vremea regelui Ladislau cel Sfânt, conform altor păreri. Așezată strategic, pe amplasamentul unei vechi așezări fortificate, în afara localității Castrum Clus, abația a fost dăruită cu privilegii regale și moșii, fiind ctitorie regală și, totodată, era subordonată direct Arhiepiscopului de Esztergom, capul Bisericii Catolice din Ungaria, și nu Episcopului Ardealului.
Călugării benedictini erau știutori de carte, astfel că, încă din prima jumătate a secolului XIV, lăcașul a funcționat ca instituție emitentă de documente în folosul societății laice. Aici erau redactate și păstrate diverse declarații și documente cu caracter juridic, respectiv, registre cu acte cadastrale, de împroprietărire, de donație și altele asemenea. Tot aici se solicitau și se efectuau cópii ale documentelor, ca într-un adevărat birou notarial medieval. Mai mult, funcționarii instruiți și care au activat aici, au ajuns să lucreze în cancelaria voievozilor ardeleni sau chiar ca funcționari ai curții regale de la Buda.
O dată cu Reforma religioasă, în anul 1556, toate posesiunile Bisericii Catolice au trecut în proprietatea statului, iar abația a fost desființată. Mai târziu, pe la sfârșitul anului 1579, clădirea fostei mănăstiri a fost dată Ordinului Iezuit, care a deschis aici tocmai școala cu care îl însărcinase Principele Báthory István (Ștefan Báthory) – despre care vă spuneam în Episodul I.
Colegiul Iezuit
Așadar, inițial, primele cursuri din cadrul noii școli catolice înființate, s-au ținut în incinta fostei mănăstiri benedictine din satul Mănăștur. Ulterior, principele a dorit ca școala să fie în oraș, nu în afara lui. Însă, fiind ales rege al Poloniei, îl lasă pe fratele său, Báthory Kristóf (Cristofor Báthory), să pună în aplicare planul mutării școlii între zidurile orașului.
Astfel, în 1580, instituția de învățământ se mută în Ulița Lupului și începe să funcționeze în incinta fostei mănăstiri franciscane. În 1581, Báthory István emite diploma de fondare a Colegiului Major Iezuit (collegium maius), ca instituție echivalentă cu universitățile europene de prestigiu ale epocii, aceasta urmând să confere titlurile de baccalaureus, magister și doctor. Baza materială a Colegiului a fost asigurată tot de principe, prin donarea unor însemnate domenii funciare.
Colegiul obține confirmarea Papei Grigore XIII, în 1582. De asemenea, trimișii Romei soseau anual, în inspecție, pentru a confirma valoarea instituției și a activității didactice. Limba de predare și învățare era latina, iar printre profesorii renumiți se numără iezuitul polonez Jakob Wujek (Jacobus Wujek) – care a fost și primul rector (în imagine: partea dreaptă) sau Antonio Possevino, important diplomat iezuit (în imagine: partea stângă). Alături de calitatea actului de educație și de renumele cadrelor didactice, Colegiul deținea una dintre cele mai impresionante biblioteci din sud-estul Europei.
În anul 1583, alături de Colegiul Iezuit, este înființat și Seminarul Catolic (Seminarium Pontificium ac Regium). Diplomatul Antonio Possevino este cel care se ocupă cu organizarea Seminarului, la nivel pedagogic și administrativ.
Astăzi, se știe că instituția de învățământ fondată la Cluj cu sprijinul iezuiților a fost, practic, prima universitate din Transilvania și, totodată, prima instituție de învățământ superior de pe teritoriul României de azi.
Bibliografie
Bogosavlievici, Vladimir-Alexandru – în Povești despre Cluj, vol. IV, Ed. Școala Ardeleană, Cluj-Napoca, 2017
József, Lukács – Clujul gotic, Ed. Biblioteca Apostrof, Cluj-Napoca, 2007
József, Lukács – Povestea orașului-comoară, Ed. Biblioteca Apostrof, Cluj-Napoca, 2005
Rusu, Cosmin Cătălin – Re-descoperim Clujul, vol. III, Ed. Școala Ardeleană, Cluj-Napoca, 2018
Imagini istorice: www.ubbcluj.ro/ro/despre/prezentare/istoric
