Cum însănătoșim Clujul? » 5 strategii din Copenhaga pentru a ajunge în topul celor mai fericite și sănătoase orașe din lume
Știți ce loc ocupă România în topul celor mai fericite țări din lume? În urcare față de alți ani¹, țara noastră s-a poziționat pe locul 52 (din 156 țări) în cadrul World Happiness Report 2018, un raport anual realizat în cadrul ONU.
Fiind vorba de scoruri bazate pe evaluări subiective ale stării personale de bine, căci până la urmă câți oameni, atâtea fericiri, au fost identificate totuși câteva variabile care explică diferențele dintre țări, cum ar fi produsul intern brut, suportul social, expectanțele unei vieți sănătoase, libertatea socială, generozitatea și absența corupției.
La nivel național, ca auto-percepție a stării de bine, tindem să credem că orașul din inima Transilvaniei stă binișor (în mod cert, mult mai bine decât alte zone sau orașe din România). Totuși, avem câteva probleme care ne fac să strâmbăm din nas, să ne înfierbântăm și să fim nemulțumiți per total – probleme precum traficul și aglomerația, spațiile verzi insuficiente, spații urbane nevalorificate, problema deșeurilor (vezi Pata Rât), integrarea evenimentelor de mare amploare în viața normală a urbei, etc.
De ce ar trebui să ne îndreptăm privirile înspre Copenhaga și să luăm câteva strategii daneze drept model pentru a „însănătoși” Clujul?
Danemarca se află în topul celor mai fericite țări din lume (locul 3 în acest an, locul 2 anul trecut). Dincolo de limitările ce țin de rezolvarea problemelor corupției sau ale economiei naționale, putem prelua câteva direcții de dezvoltare care depind în mare măsură de autoritățile locale, dar și de interesele comunității.
Când oamenii încep să acorde atenție unui aspect social, acesta devine important și pentru autorități, dar și pentru marile companii. Motivele sunt irelevante (pentru voturi politice, pentru profit financiar), atât timp cât problemele sociale în cauză își găsesc soluționare.
Deci ce face Copenhaga bine în domeniul sănătății, afectând implicit fericirea locuitorilor săi?
#1 Promovarea într-un mod atractiv a unui stil de viață sănătos
Orașul danez are pe coperta planului de politică în domeniul sănătății (2015-2025) imaginea unui domn mai în vârstă care tocmai iese din apă și strigă energic, mesajul fiind: “Enjoy life, Copenhageners”. Avem de învățat la acest capitol: indiferent de vârstă, activitățile fizice ar trebui să fie un motiv de bucurie și mândrie – nu ceva ce facem singuri, pe ascuns, între patru pereți, sperând să nu afle vecinii, măcar până reușim să slăbim vreo câteva kilograme.
E cool să faci mișcare, să alergi, să înoți, să pedalezi, să iei un prânz sănătos în loc de fast-food, etc » aceasta e imaginea pe care ar trebui să o promovăm la nivel local. Clujul face pași într-acolo, de când cu maratoanele urbane care au devenit un fenomen în sine la care participă persoane de vârste și ocupații diferite.
#2 Ciclism prin oraș, indiferent de vreme
O statistică demnă de toată lauda: 62% dintre locuitorii din Copenhaga circulă zilnic cu bicicleta înspre locul de muncă, iar marea majoritate face acest lucru indiferent de vreme (frig, ploaie). Autoritățile menționează totuși pentru The Guardian faptul că acest lucru se întâmplă nu neapărat pentru că ar fi cea mai sănătoasă opțiune și toți locuitorii ar tânji după mișcare în aer liber, cât pentru faptul că este cea mai la îndemână și mai eficientă opțiune. Orașul e dezvoltat pentru biciclete, nu pentru mașini.
Dacă la infrastructură Clujul mai are de muncit, schimbări au început să apară și la nivel de mentalitate. O mică ploicică e doar atât: apă. Iar dacă nu putem cu bicicleta, se poate cu trotineta sau pe jos 🙂
- Cum am început să merg cu trotineta prin Cluj » http://bit.ly/trotinetacluj
- Câteva motive să practici mersul pe jos prin Cluj, ca mijloc de transport alternativ » http://bit.ly/mersulpejosCJ
#3 Coșuri de gunoi adaptate & co.
Probabil intrăm deja în domeniul fantasticului, dar e o formă simplă de încurajare a traficului pe două roți. A, iar la semafoare cicliștii danezi se bucură de o mică platformă unde își pot odihni piciorul cât timp stau la stop…
#4 Clinici gratuite pentru combaterea stresului
Copenhaga pune la dispoziția celor care au nevoie așa-numitele „stress clinics”. Trimiterea se primește de la un medic generalist. Beneficiază de aceste servicii nu doar cei stresați din cauza locului de muncă, ci și cei aflați în șomaj sau afectați de alte probleme. Practic, cei care ajung la aceste clinici inedite, participă la discuții de grup axate pe găsirea de soluții, învață să practice mindfulness-ul, pot să participe la clase de yoga, etc.
#5 Acoperișuri și clădiri verzi
În concordanță cu planul de-a neutraliza amprenta de carbon până în 2025, de-a deveni un oraș „carbon-neutral”, Copenhaga impune ca pe toate acoperișurile noi din oraș să fie plantată vegetație (unde se pretează acest lucru). În Cluj, cel puțin, dacă în urmă cu zece ani aveam doar o clădire verde, majoritatea noilor clădiri de birouri au acum acest statut sau investesc pentru a primi un astfel de certificat – detalii Radio Cluj. Nu ne-ar strica nici acoperișuri sau ziduri acoperite de vegetație…
_ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _
Când avem în plan dezvoltarea orașului într-o direcție sănătoasă (căci sănătoși să fim, că-n rest e bine, nu?), apar numeroase obstacole.
E greu să încurajăm (și să preferăm) un mic magazin / tarabă cu fructe, legume și alte ronțăieli proaspete, cu produse locale, în locul numeroaselor fast-food-uri și alimente dulci, care ne oferă multă satisfacție de moment, dar au repercursiuni neplăcute pe termen lung asupra sănătății noastre.
La fel cum e greu să reinventezi arhitectura stradală a unui oraș ce-și are începuturile, implicit și clădirile și aleile, în urmă cu veacuri. Străduțele înguste, un centru vechi de dimensiuni reduse, dar care concentrează toată seva urbană (toți vrem să ajungem cumva în centru), fac dificilă regândirea infrastructurii urbane. Pași se fac în acest sens în Cluj-Napoca, nu fără a stârni controverse și nemulțumiri (descurajarea prezenței mașinilor în zona centrală e doar un exemplu – o strategie nu tocmai apreciată în rândul șoferilor clujeni).
Dacă ne dorim însă un Cluj sănătos acum și, mai ales, pentru viitor, e important să implementăm strategii care asigură un stil de viață sănătos pentru noi toți. Altfel, așteptăm pensia și ne mutăm undeva la țară, să ne bucurăm abia atunci de liniște, relaxare, aer curat, alimente sănătoase ș.a 🙂
Articol inclus în proiectul Clujul curat și sănătos
Iulia Marc, redactor Cluj.com Ghid Local
_ _ _ _ _ _ _
