Ce rol are fizioterapia în tratarea sindromului de tunel carpian?
Persoanele care efectuează activități repetitive cu mâinile pot fi afectate de ceea ce poartă denumirea de sindrom de tunel carpian. Ce implică această afecțiune, dar și care este una dintre cele mai eficiente metode de gestionare a ei în vederea îmbunătățirii calității vieții vei descoperi în acest articol.
Sindromul de tunel carpian: aspecte generale
Sindromul de tunel carpian apare în momentul în care nervul median, cel care traversează tunelul carpian care este situat la nivelul încheieturii mâinii, este comprimat. Prin această comprimare apar durerea, amorțeala, dar și slăbiciunea în mâna afectată.
Printre cauzele principale ale acestei afecțiuni se numără mișcările repetitive, factorii anatomici sau diverse afecțiuni medicale. Activitățile care implică flexarea frecventă a încheieturii pot provoca inflamații și presiune asupra nervului median, iar persoanele cu un tunel carpian mai îngust pot fi mai predispuși la această afecțiune. În același timp, diabetul, artrita reumatoidă și alte condiții medicale pot contribui la dezvoltarea sindromului de tunel carpian.
Simptomele care însoțesc această afecțiune includ durerea și disconfortul la nivelul mâinii, furnicăturile, amorțeala și slăbiciunea musculară. Toate acestea pot afecta capacitatea de a prinde obiecte și de a efectua sarcini de zi cu zi.
Fizioterapie: rol benefic în prevenirea și gestionarea simptomelor
Despre fizioterapie se poate spune că reprezintă nu numai o modalitate de gestionare a simptomelor asociate acestei afecțiuni, ci și un mod important de prevenție. Este vorba despre o modalitate eficientă folosită în prevenția apariției sindromului de tunel carpian, mai ales pentru persoanele care sunt expuse riscului din cauza activităților repetitive sau factorilor anatomici. Un program de prevenție bine structurat poate include exerciții de întărire a încheieturii, exerciții de întindere, sfaturi care țin de poziția ergonomică.
Exercițiile de întărire ajută la menținerea flexibilității și a forței musculare necesare pentru a sprijini activitățile repetitive fără a provoca stres asupra tunelului carpian, iar întinderea regulată a mușchilor și tendoanelor din mâini și încheieturi poate preveni rigiditatea și inflamația care contribuie la sindromul de tunel carpian. Totodată, fizioterapeutul poate oferi sfaturi care țin de poziția ergonomică, respectiv de ajustarea posturii și a echipamentelor de la locul de muncă, astfel încât să minimizeze stresul asupra încheieturilor și să prevină apariția sindromului de tunel carpian.
Poate fi folosită fizioterapia pentru recuperare?
Da, și dacă este vorba despre persoane care suferă deja de această afecțiune fizioterapia poate fi o soluție. Ca metodă de tratament, aceasta oferă multiple beneficii: ajută la reducerea durerii și inflamației, la recuperarea mobilității și funcțiilor mâinii, în reabilitarea postoperatorie, ajutând pacientul să-și recapete funcția mâinii și să prevină recidiva afecțiunii.
Fizioterapeutul poate oferi consiliere cu privire la modificările stilului de viață necesare pentru a preveni recidiva sindromului de tunel carpian: recomandări pentru exerciții zilnice sau alte măsuri preventive.
Pentru că fiecare pacient are nevoi specifice, este important să fie implementat un program personalizat de fizioterapie, fie pentru prevenție, fie pentru recuperare. Exercițiile fizice, ajustările în ceea ce privește poziția sau terapiile de reabilitare pot reduce semnificativ simptomele și îi pot ajuta pe pacienți să își recâștige mobilitatea și funcționalitatea mâinii. Nu uita că prevenția este întotdeauna mai bună decât tratamentul, iar dacă ești predispus la sindromul de tunel carpian, asigură-te că beneficiezi de o evaluare timpurie și un plan de prevenție pentru a face diferența între o viață activă și una limitată de durere și disconfort.
