Femeile din piatră din orașul nostru
Filosoful Jean Jacques Rousseau spunea că „toate popoarele civilizate au respectat femeia”. Vom fi tentați să spunem că această afirmație poate fi ușor combătută pentru că este subiectivă. Vine de la un francez! Însă, dacă ne vom gândi mai bine, vom descoperi că femeile au avut în istorie același rol ca și bărbații. Lor le-au fost dedicate poezii, capodopere muzicale, romane, au fost inițiate dueluri, războaie și încheiate păci. Au fost imortalizate în picturi celebre și le-au fost închinate statui, pentru a le celebra curajul, măreția, devotamentul.
Statui din Cluj
În orașul Cluj sunt relativ puține statui reprezentând femei sau care au fost dedicate femeilor. Cea mai cunoscută și mai vizibilă statuie este cea a lupoaicei de pe Bulevardul Eroilor – Lupa Capitolina. Deși nu reprezintă o ființă umană, statuia sugerează forța creatoare, începutul, originea – calități ale tuturor femeilor.
Plimbarea pe lângă Teatrul Național ,,Lucian Blaga”, noaptea, este o experiență deosebită, în orice anotimp. Cu siguranță clădirea în stil neo-baroc cu elemente rococo nu ar fi produs o impresie copleșitoare dacă i-ar fi lipsit din compoziția arhitecturală cele două muze – a teatrului și a muzicii. Statuile au fost plasate în nișe târziu, abia în anii ’80 ai secolului XX, iar lucrările au fost realizate de firme din Budapesta.
O altă femeie reprezentată în piatră este Fecioara Maria. Numită și „Statuia Ciumei” sau ,,Statuia Sfintei Maria Protectoare”, monumentul, situat astăzi în spatele Bisericii ,,Sfântul Petru” din Mărăști, a fost edificat în anul 1744 și s-a aflat până în 1959 în fața Bisericii Piariste de pe strada Universității. Statuia a fost realizată la cererea lui Anton Kornis, simbolizând recunoștința și elogiul adus Sfintei Fecioare pentru protejarea orașului Cluj de ciumă. Acest monument în stil baroc, realizat de sculptorul austriac Anton Schuchbauer, se înscrie în grupul așa-numitelor ,,coloane ale ciumei” – monumente edificate după ultima mare epidemie de ciumă în semn de recunoștință, cu precădere în Germania de Sud.
În grădina din spatele Catedralei Ortodoxe ,,Adormirea Maicii Domnului”, un alt monument reprezentând femeia îmbogățește centrul orașului. Grupul statuar numit ,,Glorie Ostașului Român”, amplasat pe locul monumentului tanchiștilor sovietici, este creația sculptorului Radu Aftene. Inaugurat în anul 1996, statuia reprezintă un elogiu adus românilor care au căzut în luptă în timpul celui de-al Doilea Război Mondial. Femeia din centrul compoziției – robustă, triumfătoare și curajoasă pare că dansează deasupra orașului, dorind să ne spună durerea ei nemărginită dar și victoria ei asupra tuturor suferințelor provocate de război.
Toți clujenii cunosc monumentul din Piața Muzeului, dar puțini știu cum se numește. Foarte puțini oameni știu faptul că acest monument a fost dedicat unei femei – Carolina Augusta, soția împăratului Francisc I. Obeliscul Carolina a fost construit de clujenii Anton Csürös şi Nagy Samuel, iar basoreliefurile, reprezentând emblema Clujului, sunt opera sculptorului vienez Iosif Klieber.
Aflat într-o situație precară, suferind de foamete, cetățenii orașului erau revoltați. În acest context, între 18 – 27 august 1817 împăratul Francisc I și soția sa, Carolina Augusta, efectuează o vizită la Cluj pentru a-și manifesta compasiunea pentru suferințele orășenilor. Aflându-se la Cluj, împărăteasa Carolina Augusta face mai multe acte caritabile. Oferă o donație spitalului din Piața Muzeului, cel care i-a purtat numele până în anul 1914, când a fost dărâmat. Până în anul 1898, Obeliscul s-a aflat în actuala Piață a Unirii.
