Eroinele fără capă: Femei care au schimbat România
Despre adevărata semnificație a Zilei Internaționale a Femeii am vorbit deja într-un articol anterior. Anul acesta ne-am gândit că această minunată zi este un prilej perfect pentru a ne aminti de unele dintre cele mai importante personalități: femei care au schimbat România. Fie că au fost scriitoare, eroine de război, sportive, activiste, specialiști în medicină sau pur și simplu au făcut performanță în domenii rezervate până atunci doar bărbaților, aceste figuri feminine au schimbat sisteme, au doborât bariere, au revoluționat domenii și au dus numele României mai departe.
Astăzi ne amintim cu drag de poveștile lor și le luăm drept exemplu:
Regina Maria a României
Cu siguranță, una dintre cele mai apreciate prezențe feminine ale României este Regina Maria, o personalitate cu un spirit luptător, înnobilat de bunătate și diplomație.
Originară din Anglia, Prințesa de Edinburgh ajunge la 17 ani pe meleagurile țării noastre, urmând să devină soția lui Ferdinand I și, ulterior, regină. Încă din primii ani petrecuți aici, Maria începe să descopere tot mai mult țara adoptivă. Se îndrăgostește de cultură și oameni, pentru care va lupta la nivel politic. Va negocia cu miniștri și diplomați, va scrie articole despre România, va pleda pentru cauza țării și o va promova dincolo de granițe.
„Fiecare țară are nevoie de o față. Deci când vă adunați cu toții pentru deliberări, vreau ca România să aibă o față. Sunt aici să fiu acea față, să fac România ceva mai personal decât statistici și hărți.” – Regina Maria, aflată într-o vizită diplomatică în Statele Unite.
În timpul Primul Război Mondial, Regina Maria rămâne aproape de oameni și de nevoile lor. Acordă îngrijiri soldaților răniți, îi ajută pe bolnavii de tifos și holeră. Între timp, se ocupă și de dezvoltarea sistemului de sănătate. În acest sens, coordonează colaborarea cu Crucea Roșie, organizează spitale de campanie și strânge fonduri pentru serviciul de ambulanță.
Ecaterina Teodoroiu
Figură emblematică pentru poporul român, „eroina de la Târgu Jiu” rămâne un simbol al patriotismului și dedicării. Realizează jertfa supremă, murind pe frontul de luptă în timpul Primului Război Mondial.
În timpul liceului, se înscrie în asociația de cercetași Cohorta „Pastorul Bucur” și ia prima dată contact cu viața militară, urmând ca, după începerea războiului, să acorde îngrijiri soldaților răniți.
Momentul de cumpănă îl reprezintă moartea fratelui său. Este clipa în care Ecaterina își dă seama de adevăratele implicații ale războiului și, mânată de patriotism, se înrolează în armată. Se confruntă, pentru început, cu reticență sistemului care îi consideră potriviți pentru luptă doar pe bărbați. Cu un curaj nebănuit, eroina rezistă multiplelor confruntări cu trupele inamice. Reușește să evadeze din prizonieratul german și devine sublocotenent, sfârșind, însă tragic, în vara lui 1917.
Calypso Botez
Feminismul s-a bucurat de figuri emblematice și în România, iar Calypso Botez este una dintre cele mai puternice voci ale acestei mișcări.
Președinte al Asociației Crucea Roșie și profesoară de filosofie, aceasta publică, de-a lungul timpului, numeroase articole în reviste de renume precum „Revista pentru Știință” sau „Convorbiri literare”. Printre tematicile recurente ale discursului ei se numără: dreptul electoral pentru femei, creșterea rolului lor economic și social, emanciparea politică și intelectuală și facilitarea procedurii de divorț. Totodată, este co-fondatoarea a două organizații care militează pentru drepturile femeilor din România și care luptă pentru schimbarea legislației.
„Nu ne putem administra bunurile, nu putem face nici un act fără autorizaţia bărbatului, nu ne putem creşte copiii cum vrem, nu putem dispune de nici un lucru din casa noastră, după voie, căci legea presupune că în casa unde este un bărbat, totul este al lui. Într-un cuvînt, femeia se mişcă numai după bagheta magică a autorităţii maritale“ – Calypso Botez, „Drepturile femeii în Constituţia viitoare“
Din dorința de a-i duce numele și lupta mai departe, a apărut The Calypso Journal, o revistă online creată ca inițiativă a GirlUp România. Aici apar articole scrise de o echipă formată din 9 tinere talentate, cu vârste între 15 și 17 ani, care și-au propus să educe populația pentru a înțelege mai bine aspectele-cheie ale feminismului și egalității de gen.
Sofia Ionescu-Ogrezeanu
S-au înregistrat multe premiere în lumea medicinei românești, iar una dintre ele este chiar Sofia Ionescu-Ogrezeanu, prima femeie neurochirurg din lume și membră a primei echipe de neurochirurgie din țara noastră.
Sprijinită de mama sa, devine studentă a Facultății de Medicină din București. Deși explorează diferite specializări, ajunge, într-un final, să facă un stagiu la Spitalul Nr.9. Aici va și efectua prima sa intervenție neurochirurgicală, operând pe creier, în 1944, un copil rănit în primul bombardament asupra orașului:
„În copilărie şi chiar mai târziu, când cântam la pian, îmi era teamă să nu mă vadă cineva că tremur. Atunci, la prima operaţie, m-am simţit copilul de altădată în faţa pianului. Dar din dorinţa de a nu-mi vedea nimeni teama, m-am lăsat copleşită de o linişte binefăcătoare. Apoi, toată viaţa, la operaţiile cele mai dificile, am simţit că sufletul îmi este stăpânit de pace. Este o stare minunată, de comunicare cu Dumnezeu.” – Sofia Ionescu în Enciclopedia Personalităților Feminine din România
Spitalul Nr.9 îi va deveni casă timp de 47 ani, în care continuă să opereze, dezvoltând, în același timp, domeniul neurochirurgiei în toată țara.
În loc de „La mulți ani!”… un „Mulțumesc!”
Din păcate, sunt atât de multe lucruri de spus despre fiecare personalitate în parte, încât nu ne-ar ajunge nici un articol, nici o serie întreagă să spunem fiecare poveste. Așadar, ne vom rezuma la a le menționa și pe celelalte femei care au schimbat România prin muncă, iubire și curaj:
Eugenia Reuss-Ianculescu – activistă feministă româncă care a fondat, alături de Calypso Botez, Asociaţia pentru Emanciparea Femeilor
Alexandrina Cantacuzino – prințesă, prima femeie decorată cu ordinul „Meritul Cultural“ în grad de ofiţer
Elisa Leonida Zamfirescu – prima femeie inginer
Elena Caragiani Stoenescu – prima femeie aviator
Elena Văcărescu – prima româncă membră a Academiei Franceze
Elena Ghica – prințesă, prima femeie alpinistă româncă care a escaladat Alpii Elvețieni
Sarmiza Bilcescu – prima femeie avocat din Europa și prima femeie care și-a luat doctoratul în Drept
Vera Atkins – cea mai importantă femeie-spion din cel de-al Doilea Război Mondial, născută la Galați
Virginia Andreescu Haret – prima femeie arhitect din România și a zecea din lume
Elisabeta Rizea – a luptat împotriva regimului comunist și a stat în închisori mai bine de treizeci de ani
Ana Aslan – specialist în gerontologie, a descoperit importanța procainei în ameliorarea tulburărilor distrofice legate de vârstă și creatoarea tratamentului Gerovital
Cecilia Cutescu-Storck – prima profesoară româncă la o universitate de artă din Europa
Irina Burnaia – prima femeie pilot care a zburat peste Carpaţi
Smaranda Brăescu – prima aviatoare care a doborât recordul mondial pentru paraşutismul practicat de femei printr-un salt de 6.000 de metri
Hariclea Darclee – prima soprană care a avut vreodată un rol principal într-un spectacol
Sofia Nădejde – publicistă, romancieră şi activistă
Florica Bagdasar – prima femeie ministru din România
Martha Bibescu – scriitoare
Ana Ipătescu – eroina revoluției pașoptiste
Maria Tănase – cântăreață
Nadia Comăneci – prima sportivă din lume care a obținut nota 10 la un concurs olimpic de gimnastică
