East of West: Servus 2021 !
Acesta este conceptul si sloganul cu care orasul nostru isi continua candidatura pentru titlul de Capitala Culturala Europeana in 2021.
In cadrul Adunarii Generale din 10 martie 2014, Asociatia Cluj-Napoca 2021 Capitala Culturala Europeana a expus formula considerata a fi reprezentativa pentru Cluj si care ar putea sa ne aduca titlul mult dorit.
Aflat printre cei care au luat cuvantul, profesorul si consultantul Oliver Scheytt, coordonator general al candidaturii orasului Essen la titlul de CCE, titlu obtinut între timp, a punctat cateva dintre aspectele importante in obtinerea acestui titlu.
Conform lui, fiecare oras are o poveste de spus, una mai indepartata si mai lunga decat a statului propriu-zis, iar cultura este calea prin care putem invita europenii sa cunoasca si sa traiasca aceste povesti. Important este sa fim autentici, sa ne prezentam identitatea intr-un mod cat mai atractiv si original si sa convingem juriul ca orasul nostru merita, are nevoie si poate sa realizeze acest program pe termen lung. Iar mobilizarea populatiei este un aspect important in tot acest demers.
Adunarea Generala din 10 martie a culminat cu prezentarea conceptului candidaturii Clujului la titlul de Capitala Culturala Europeana (vezi mai jos) de catre directorul executiv al Asociatiei, Florin Morosanu.
Va reamintim ca in competitie, alaturi de Cluj, mai sunt inca alte 7 orase din Romania!
Conceptul candidaturii, intocmit de Asociatia Cluj-Napoca 2021 Capitala Culturala Europeana:
Concept: East of West
Slogan: Servus 2021
Caracterul unic al Clujului este conferit de: convieţuirea în acelaşi spaţiu a unor comunităţi cu identităţi etnice, religioase şi culturale diferite; mediul academic şi intelectual progresist, bine conectat de-a lungul timpului la metropolele Europei; atmosfera de oraş cosmopolit, „avanpost” al Vestului în Est.
Fiecare perioadă istorică a avut însă şi influenţe negative asupra comunităţii, în special asupra interacţiunii dintre locuitorii Clujului. Aceştia s-au izolat în universuri proprii, parţial închise, definite prin ignorarea şi, deci, necunoaşterea celor „diferiţi”, cu care nu împărtăşesc unul sau altul dintre atributele identitare – etnie, limbă, religie, nivel de educaţie, categorie socială.
Traumele istoriei au lăsat urme vizibile şi încă active în mentalul colectiv – lipsa de încredere în celălalt, (auto)izolarea, o politeţe subminată de suspiciune şi indiferenţă, un fel unic, convenţional şi distant, de a-fi-împreună.
Trăim civilizat, însă fiecare în cercul său. Pe propriul teritoriu suntem performanţi, inovatori şi generoşi, responsabili şi vizionari. Dar spaţiile comune sunt aproape goale. Spaţiul public e revendicat şi ocupat cu schimbul, rareori împreună. Ne ignorăm elegant, români cu maghiari, ortodocşi cu romano-catolici sau intelectuali cu muncitori. Interferenţele sunt încă timide. Încă ne comparăm maniheist, în alb şi negru: Cine e mai bun? De partea cui e dreptatea? De partea cui e istoria?
Vestea bună este că traumele noastre au rădăcini comune cu resursele noastre. Asemeni personajelor mitologice, am parcurs o cale plină de obstacole şi conflicte, iar maturizarea se poate petrece prin concilierea contrastelor. Ne putem împlini potenţialul comunitar asumându-ne dualităţile şi integrând energiile divergente în folosul unei identităţi colective.
Diversitatea este sursa inspiraţiei şi iniţiativei, a modelului nostru unic de convieţuire şi gospodărire. Gestionată înţelept, încăpăţânarea de a ne demonstra unii altora „de ce suntem în stare” va duce la performanţă. Pentru că virtuţile şi umbrele noastre sunt în egală măsură balcanice şi europene.
Conceptul nostru – East of West – oferă comunităţii, prin proiectul Cluj-Napoca 2021 Capitală Europeană a Culturii, şansa de a valorifica acest potenţial unic. East of West e locul unde se întâlnesc resursele noastre, ocazia istorică de a ne descoperi unii pe alţii şi de a construi modele prin care să îndeplinim această „maturizare”.
Nu doar pentru noi, ci şi pentru Europa, de al cărei destin suntem şi noi responsabili. Şi Europa, la fel ca noi, are nevoie să-şi redobândească încrederea – încrederea cetăţenilor unii în alţii şi într-un viitor comun. Şi Europa are nevoie de exemple proaspete de civism, de convieţuire, de vecinătate, de valoare şi de bunăstare; iar noi avem calităţile unui „laborator” pentru toate aceste procese.
De ce „East of West”? Pentru că existenţa noastră la confluenţa dintre Est şi Vest, în inima Transilvaniei, ne defineşte şi felul unic de a fi, dar e relevantă şi pentru procesele care au loc azi în Europa, la est şi la vest, deopotrivă. Pentru că avem potenţialul de a contribui la o reafirmare a culturii est-europene şi de a stabili un nou reper, autentic, în Est. Pentru că putem facilita conectarea şi înţelegerea între cultura europeană şi spaţiile culturale aflate la est de actualele frontiere ale Uniunii Europene.
Pentru că ne asumăm, cu maturitate, dar şi cu autoironie, faptul de a aduce, din modernitate până în prezent, un spirit cosmopolit şi „occidental” în Est, dar şi un duh de sorginte balcanică în sobrietatea Vestului.
Cum putem da viaţă acestui potenţial?
Proiectul nostru mizează pe cultură ca factor de transformare şi regenerare. Prin cultură putem să aducem laolaltă persoane şi comunităţi ale căror existenţe nu se ating. Cultura este, prin excelenţă, un spaţiu al interconexiunilor nelitigioase, al cooperării de pe poziţii de egalitate şi respect reciproc. Prin cultură putem să catalizăm, să dinamizăm şi să activăm procesele sociale care să ne ajute să devenim o comunitate. Prin cultură, putem mobiliza energiile specifice locului alimentându-le vocaţia europeană.
Motto-ul proiectului nostru este „Servus 2021”. În spaţiul românesc, „Servus” e o formulă de salut specifică pentru noi, clujenii. Termenul e de origine latină şi s-a consacrat în spaţiul cultural al Europei Centrale. „Servus” rezumă aspiraţia noastră de a ne împlini potenţialul ca şi comunitate: e folosit şi de români, şi de maghiari; este salutul celor care deja au devenit prieteni; este salutul celor care se simt egali; înseamnă deschidere, familiaritate, disponibilitate de a te pune la dispoziţia celuilalt pe temeiul încrederii şi al unui răspuns similar. Este sinteza întâlnirii dintre Est şi Vest.
„Servus” este cuvântul care leagă Cluj-Napoca de rădăcinile latine ale românilor, dar şi de puternica influenţă central-europeană – germană, austriacă şi maghiară – asupra Transilvaniei.
„Servus” e cel mai folosit salut în Cluj şi în Transilvania, are mai multe derivate româneşti şi maghiare – „serbus”, „sevos”, „serus”, „szia” etc – şi este unul dintre atributele regionale ale spaţiului intracarpatic românesc. Popularitatea acestui termen a contaminat şi sudul ţării, mulţi locuitori ai capitalei României, Bucureşti, preferând acest salut celor mai uzuale, precum „Salut” sau „Bună”.
„Servus!” înseamnă firescul prieteniei, amintiri comune şi stăpânire a orgoliului.
„Servus” presupune o tutuire respectuoasă. Doboară bariere şi blochează aroganţe. Cine spune „Servus” se deschide întâlnirii cu celălalt, e pregătit pentru o relaţie de încredere şi pentru exersarea generozităţii. „Servus” cuprinde omenie şi ospitalitate, laolaltă cu dorinţa de a construi împreună pe termen lung.
„Servus” e moştenirea unei Europe pe cât de puternice, pe atât de vulnerabile, urma smerită a unei istorii trufaşe.
