Curățenie la gunoaie: ce este fracția umedă și fracția uscată? | Clujul curat
Îmi plac diminețile, cu lumina răsăritului invadând străzile încă adormite ale Clujului. Inspir aerul rece matinal și zâmbesc. Aproape. Nu mi-am văzut fața reflectată în geamul vreunei mașini, dar cu siguranță mi se strâmbă gura într-un fel de scârbă la zărirea tomberoanelor de gunoi. Inevitabil. În fiecare dimineață.
Gunoaiele spun multe despre noi. În Cluj, avem de toate: gunoaie depravate și gunoaie decente. Contrastul dintre „Clujul cultural”, orașul civilizat, cu oameni prietenoși, cu bun simț, orașul aflat într-o continuă dezvoltare din toate punctele de vedere și gunoaiele lui te izbește într-un mod neplăcut.
Legislativ, suntem „încurajați” să fim mai atenți la deșeurile pe care le producem. Să colectăm selectiv, să facilităm posibilitatea de reciclare a deșeurilor de către companiile specializate. Procesul de educare și de creare a unor obiceiuri noi ia timp, însă. Dovadă gunoaiele din fața, din spatele și din lateralul blocurilor. Și din natură – dar acelea sunt o poveste pentru un alt articol.
Cum să facem curățenie la gunoaie și ce este fracția umedă și fracția uscată?
Nu știu cât de preocupați sunt alții de gunoaiele pe care le produc. Mizez pe faptul că e vorba, de cele mai multe ori, de lipsa unor informații utile, de lipsa unui imbold civic, de lipsa unei motivații autentice de schimbare.
Nu merge nici un cetățean onorabil al Clujului la tomberoanele de gunoi și le sluțește de unul singur pentru că e „nesimțit”, „iresponsabil” și alte remarci pe care le mai auzim. Este vorba, de fapt, de un demers comun la care fiecare dintre noi ne aducem sau nu contribuția.
Iar pentru a ne aduce o contribuție pozitivă, e important să avem uneltele necesare. Informațiile, în acest caz. Compania Rosal a pus la dispoziție un ghid simplu de colectare selectivă a deșeurilor menajere: varianta online – pdf.
Astfel, când vorbim de deșeuri menajere, le putem separa în deșeuri de tip fracție umedă și de tip fracție uscată. Avem așadar ocazia de colecta deșeurile ce nu se pot valorifica separat de cele care pot fi ulterior reciclate. Este important, de asemenea, să nu aruncăm în containerele colorate alte deșeuri decât cele aferente acestora.
Fracția umedă include deșeurile vegetale – resturi de fructe și legume, de pâine și cereale, zaț de cafea, resturi de ceai, păr și blană, haine din fibre naturale (bumbac, mătase sau lână), coji de ouă, de nucă, cenușă sau alte deșeuri precum scutecele, vata și bețișoarele de urechi, oase, resturi de alimente (carne, produse lactate, ouă întregi). Este gunoiul „clasic”.
Important: fracție umedă se consideră a fi și hârtia, cartonul, sticla și plasticul ce nu mai pot reciclate. Exemple: ambalaje de plastic ce păstrează urme de mâncare și nu pot fi curățate (folie carne, folie salam, etc), hârtie și carton cu reziduuri de mâncare, șervețele de bucătărie folosite, hârtie de ambalat lucioasă, porțelanul, ceramica, pahare și farfurii, cristal, oglinzi, geamuri, vase rezistente la căldură, etc.
Fracția uscată face referire la:
- materiale din plastic: folii și pungi de plastic, pahare, ghivece, tăvițe, cutii, bidoane și alte diverse recipiente din plastic;
- materiale din carton și hârtie: ziare, reviste, hârtie, documente, plicuri, carton, carton ondulat
- materiale din sticlă: borcane, damigene, sticle de vin, sticle de băuturi, sticle de ulei sau oțet, alte sticle albe și colorate;
- metal: cutii din metal sau din metal moale (ex: cutii ce au conținut hrană pentru pisici), dopuri și capace din metal, folie metalică, cutii nereturnabile de sucuri și bere.
Primul pas are loc în casele noastre și e simplu: două coșuri de gunoi
Evident, nu stăm prea bine la capitolul circulației gunoaielor în natură. Facem multă risipă și producem mult gunoi. Valorificarea și reciclarea deșeurilor e o normalitate în alte țări mai dezvoltate, însă la noi abia ce a ajuns trendul colectării selective pe la marile festivaluri de muzică din Cluj.
Dacă e cool să colectăm selectiv la festivaluri, am putea colecta selectiv și acasă.
Iar soluția, în această primă etapă de evoluție în regnul deșeurilor, este una foarte simplă: putem avea două coșuri de gunoi în casă, așadar încă unul pe lângă veteranul de sub chiuvetă 🙂
În cel de-al doilea vom aduna fracția uscată, adică toate deșeurile care pot fi ulterior reciclate. Dacă deșeurile reciclabile se contaminează cu deșeurile menajere „umede”, acestea devin mult mai greu, uneori imposibil, de valorificat și reciclat.
P.S. Există și deșeuri nemenajere (mobilier, materiale de construcții, deșeuri vegetale, deșeuri de echipamente electrice și electronice) – acestea fie se colectează la cererea beneficiarului, fie se depun doar la puncte special amenajate din oraș (cazul DEEE – deșeurile de echipamente electrice și electronice).
_ _ _ _ _
Și da, după ce îmi adun gunoaiele cu atenție în casă și sunt mândră de mine, ajung în fața blocului și priveliștea mă dezamăgește în continuare. Brusc, gunoaiele din sacul meu „uscat” capătă o nouă valoare în ochii mei și mi-e milă să le arunc la grămadă cu restul – care în mod evident nu respectă condițiile de colectare selectivă.
Întrebarea e justă: de ce să te chinui să colectezi tu selectiv dacă la tomberon e tot o mare varză, căci fiecare aruncă unde-i vine și, de multe ori, unde poate?
Ai vreo două alternative: fie te răzgândești și depui tu personal deșeurile la stațiile de reciclare din oraș, fie le arunci unde trebuie, chiar dacă momentan sistemul nu prea are cum să funcționeze așa. Alternativa din urmă, deși ineficientă, în esență are puterea exemplului. Cineva, cândva, trebuie să înceapă. Pe rând, învățăm unii de la alții.
Voi cum mențineți curățenia la gunoaie? Așteptăm idei și sugestii și de la voi!
Articol inclus în proiectul Clujul curat și sănătos
Iulia Marc, redactor Cluj.com Ghid Local
Foto: Cluj.com
Grafice: Rosal Grup
Alte informații: site-ul Primăriei Cluj-Napoca, secțiunea Salubrizare menajeră.
