I. De ce-ul înainte de toate
Înainte de-a vorbi despre cum să colectăm selectiv plasticul sau orice alte „deșeuri”, lansăm invitația de a-ți face o eficientă disecție interioară pentru a găsi acel motiv. Cel care te va determina să faci – de fiecare dată – efortul de-a colecta selectiv. Din experiență știm că deciziile luate la miezul nopții, într-un moment de claritate revelatoare, vor fi puse în practică pe termen lung doar dacă ai un de ce puternic.
O lume întreagă își îndreaptă îngrijorată privirile înspre schimbările climatice, înspre mări și oceane sufocate de deșeuri (nici Spațiul nu este mai… aerisit, no worries), înspre modul în care ne este afectată sănătatea de produsele scoase pe bandă rulantă – care nu țin cont de impactul pe care-l au asupra mediului sau asupra noastră. Ce te doare, de ce-ți pasă? De sănătatea personală, de viitorul copiilor tăi, de planetă, de mediu și animale, de modele etice de business, de-a fi o specie cu adevărat inteligentă? (» se vând banane ambalate în plastic | #numazic).
Teoretic, de la 1 iulie 2019, ești obligat să colectezi selectiv deșeurile pe 4 fracții. Practic, pe lângă problemele ce țin de operatorii de salubritate, ne întrebăm nedumeriți unii pe alții… cum să colectăm selectiv plasticul și ce tip de plastic poate fi reciclat? Valabil și pentru celelalte tipuri de deșeuri, dar începem cu Dânsul.
II. Câteva statistici, să știm cum stăm
În România, nu stăm bine. Stăm la coadă, adică, în ceea ce privește colectarea selectivă a deșeurilor și reciclarea acestora. Colectăm selectiv și reciclăm cam 5% din deșeurile pe care le producem, iar 11% din acestea merg la compost. Restul? La groapa de gunoi.
La nivel european, conform site-ului oficial al Parlamentului European, avem următoarele statistici:
- Producția de plastic în UE, în funcție de categorie » 40% sunt ambalaje, 22% merge în produse de consum și uz casnic, 20% în construcții, 9% în autoturisme și camioane, 6% în echipament electric și electronic, 3% în agricultură.
- La nivel global, producția anuală de plastic a crescut de la 1,5 milioane de tone în anul 1950, la 322 milioane de tone / an în anul 2015.
- Ce se întâmplă cu deșeurile din plastic (UE)? » 39% sunt incinerate, 31% sunt depozitate la gropile de gunoi, 30% sunt colectate pentru reciclare – însă rata reciclării variază de la o țară la alta (vezi grafic mai jos).
- Jumătate din plasticul colectat selectiv se exportă în țări din afara Uniunii Europene » recomandăm lecturi suplimentare pe acest subiect (vezi interdicția Chinei pe importurile de deșeuri din plastic).
- Referitor la incinerare » la nivel global, anual, producția și incinerarea plasticului emit aprox. 400 milioane de tone de CO2!
- Aprox. 95% din valoarea ambalajelor din plastic se pierde în urma primei utilizări (care, de multe ori, este și ultima).
III. Cum să colectăm selectiv plasticul, așadar? | Sfaturi și informații utile
#1 Să reducem consumul de plastic
Primul și cel mai important pas în toată povestea aceasta ar fi să încercăm să reducem consumul de plastic – mai ales al acelui plastic care nici măcar nu poate fi reciclat. Atenție, așadar: scopul NU este să colectăm și să reciclăm mai multe deșeuri, ci să colectăm și să reciclăm mai mult din rândul deșeurilor pe care le producem. Așadar, în primul rând, să consumăm și să producem mai puține deșeuri.
#2 În căutarea triunghiului format din săgeți…
În ceea ce privește plasticul, e bine de știut că putem „citi” rapid și ușor compoziția și măsura în care acesta poate fi reciclat (sau nu). Căutăm pe ambalaje, așadar, simbolul clasic al reciclării (triunghiul din săgeți), dar acordăm atenție și cifrei și inscripției din interiorul acestui triunghi. Înțelegând aceste coduri, nu vom mai avea dubii privind măsura în care plasticul respectiv poate fi reciclat sau nu. În plus, poate ne schimbăm și alegerile când facem cumpărături. Pe scurt:
» 1 – PET (polietilenă teraftalată) – reciclabil, dar nu și reutilizabil.
Acest cod îl găsim pe clasicele sticle cu apă sau sucuri, pe cutiile de medicamente, pe sticlele cu ulei vegetal, caserole de unică folosință etc. În timp ce aceste produse pot fi reciclate, nu se recomandă reutilizarea lor (căci acest lucru poate duce la eliminarea de substanțe nocive, cu atât mai mult când e vorba de lichide fierbinți).
» 2 – HDPE (polietilenă cu densitate mare) – reutilizabil și reciclabil.
Considerat a fi unul dintre cele mai puțin periculoase tipuri de plastic, HDPE este rezistent, fiind utilizat pentru produse cu o durată de viață mai lungă. Exemple: bidoane, lădițe, jucării, pungi mai groase, folie groasă, unele ambalaje alimentare sau nealimentare, flacoane pentru medicamente sau pentru produse cosmetice, ambalaje pentru detergenți, containere de gunoi, măsuțe de picnic etc.
» 3 – PVC (clorura de polivinil) – NU este reciclabil (cel mai adesea, nici reutilizabil)
Vorbim aici despre faimosul PVC – un plastic moale, flexibil, utilizat în cabluri electrice, jucării, tubulatura coloanelor de transport al apei, resturi de la ferestre (termopan), unele ambalaje alimentare etc. PVC-ul conține toxine care sunt eliberate de-a lungul timpului. Mai este numit și „plastic otrăvitor”, ceea ce te face să te întrebi oare de ce-l utilizăm până și la producția de jucării…
» 4 – LDPE (polietilenă cu densitate mică) » NU este reciclabil, dar este reutilizabil
Deși mai puțin toxic decât alte tipuri de plastic, LDPE nu este reciclat. Exemple de produse: ambalaje, pungi, sacoșe, caserole, în unele haine sau chiar obiecte de mobilier.
» 5 – PP (polipropilenă) » reciclabil doar în anumite condiții & reutilizabil
Putem să reutilizăm în siguranță toate gălețile, ligheanele, coșurile de rufe etc. PP-ul este un plastic ușor, dar dur, rezistând la căldură. Îl mai găsim și în recipientele de iaurt, margarină și alte produse alimentare similare, precum și în faimoasele paie colorate. Fiind necesar un proces aparte de reciclare, plasticul pe care avem inscripția 5 – PP nu ar trebui colectat selectiv în pubelele galbene.
» 6 – PS (polistiren) » NU este reciclabil, considerat a fi periculos
Ca tip de plastic, polistirenul este considerat a fi periculos, iar reciclarea lui este dificilă. Produsele cu inscripția 6 – PS nu trebuie colectate selectiv în pubelele galbene. Exemple: produsele de unică folosință (pahare, tacâmuri, farfurii), cutii pentru ouă, materiale de construcție etc. Polistirenul poate elibera substanțe cancerigene, mai ales dacă este supus încălzirii.
» 7 – OTHER (policarbonat, ABS) » NU este reciclabil, nici reutilizabil.
Acest tip de plastic este considerat a fi cel mai periculos, fiind utilizat, de exemplu, la CD-uri sau DVD-uri, în industria auto, la carcasele produselor electronice / electrocasnice, piese de mașini, dar și la biberoane. Fiind un amestec din celelalte tipuri de plastic, produsele obținute din acest tip de plastic sunt foarte greu de reciclat. Nu trebuie, așadar, colectate selectiv în pubela galbenă.
Deci ce tipuri de plastic să colectăm selectiv? » În mod sigur, cam doar 1 – PET și 2 – HDPE. Reamintim, așadar, sfatul #1. Și o scurtă explicație: unde am menționat faptul că un anumit tip de plastic nu este reciclabil, am făcut un rezumat rapid cu privire la măsura în care îl putem colecta selectiv în containerele noastre pentru a fi reciclat. Multe produse din plastic POT fi reciclate, însă doar în condiții speciale, doar de către anumiți agenți economici, procesul este foarte dificil, iar uneori nici nu este avantajos (nici economic, nici pentru mediu).
#3 Să colectăm selectiv plastic curat și uscat
Motivul este simplu: evităm contaminarea celorlalte deșeuri și facilităm reciclarea. Deci da, îl spălăm, așa cum spălăm farfuriile, tacâmurile etc. Îl lăsăm la uscat. Ne schimbăm atitudinea față de deșeuri – acestea nu ar trebui să fie și murdare.
#4 Să desfacem dopurile sticlelor de plastic
Fiind vorba de tipuri diferite de plastic, prin separarea dopului de sticlă, ușurăm procesul de reciclare.
#5 Să strivim și să pliem deșeurile colectate
Putem reduce volumul deșeurilor de plastic prin strivirea și plierea acestora.
Sperăm ca aceste informații să vă fie utile în demersurile de colectare selectivă a deșeurilor din plastic, precum și în deciziile pentru un trai mai sănătos.
Vom reveni pe parcurs și pentru hârtie, carton, metal și sticlă.
Surse de informare:
- Ghid de Colectare Selectivă a Deșeurilor – Declic.ro
- Cum se reciclează? Închide! Stinge! Reciclează!
- Deșeurile din plastic și reciclarea în UE în cifre | Parlamentul European
- Cum se colectează corect deşeurile de plastic?
- Tot ce trebuie să știi despre tipurile de plastic și reciclarea lor | Let’s Do It, Romania!
Sursă grafic » Parlamentul European
Sursă simboluri plastic » Let’s Do It, Romania!
Sursă fotografii » Canva.com
