Cu dragoste și dor de la Cluj. Sărbătoarea iei românești

de |

Cu dragoste și dor de la Cluj. Sărbătoarea iei românești

Călătoriile prin alte țări și lecturile de la cursuri m-au făcut să îmi pun o întrebare simplă dar în același timp extrem de complicată. Ce înseamnă astăzi dragostea de țară? Ce înseamnă atașamentul față de valorile spirituale ale poporului nostru?

Trăind într-o lume în care granițele devin difuze, valorile și opiniile pot fi împrumutate și adoptate cu ușurință, iar atașamentul față de tradițional pare să se estompeze și să nu mai fie atât de vizibil în cotidianul nostru. Tradiția este adesea privită ca ceva depășit, demodat și este adesea imitată în scopuri comerciale. Dorința de a fi în pas cu timpul în care trăim ne face adeseori să pierdem din vedere ceea ce este autentic, frumos, ceea ce ne dă personalitate și identitate într-o lume care se restrânge și se uniformizează.

Sărbătoarea iei românești

În ajun de Sânzâiene – sărbătoarea în care zânele bune dansează pentru recolte bogate și belșugul pământului, se celebrează Ziua Universală Iei. Valoarea acestei sărbători este mai mult de natură simbolică decât națională pentru că aceasta nu se regăsește în lista sărbătorilor oficiale decretate de autorități. Ia românească constituie o sursă de inspirație pentru designeri datorită originalității motivelor broderiei, pentru unicitatea modelelor și, în sfârșit, pentru nemăsurata bogăție stilistică. Recunoscut sau nu de creatorii de modă, acest fapt rămâne, totuși, o certitudine.

În mod paradoxal, pentru aceleași motive ia românească este populară și la noi în țară. Spun ,,în mod paradoxal” pentru că foarte mulți oameni au în garderobă un asemenea articol vestimentar, însă nu chiar atât de mulți oameni cunosc semnificația modelelor broderie, a culorilor și chiar a articolului în sine. Și la nivel de legislație națională există carențe în acest sens iar o îmbunătățire imediată a acestui domeniu este mai mult decât stringentă.

Pe de altă parte, articolele vestimentare – iile, propuse de comercianți și designeri sunt atât de variate și stilizate încât devine greu să explicăm semnificația și simbolismul broderiei dacă nu avem câteva lecturi pe această temă. Paradoxul mai constă și în faptul că tradiționalul a devenit atât de rar încât, de multe ori, este inaccesibil pentru mulți dintre noi.

La nivel individual, cea mai bună metodă de a combate imitarea și furtul  obiectelor ce fac parte din patrimoniul național este informarea. Iile sunt frumoase, trebuie purtate, însă o viztă la muzeu este indicată. Aceasta ne va trezi profunde sentimente de iubire pentru ceea ce este al nostru și ne va arăta frumusețea costumului nostru tradițional.

Cu dragoste și dor de la Cluj. Sărbătoarea iei românești

Vizita la muzeu…

Una dintre rarele ocazii în care putem ,,accesa” tradiționalul, autenticul românesc este și vizita la muzeu. Participarea la evenimentul găzduit de Muzeul Etnografic al Transilvaniei din data de 23 iunie 2017, m-a făcut să mă gândesc încă o dată la întrebarea mea. Ce înseamnă respectul pentru tradițional?

Cu dragoste și dor de la Cluj. Sărbătoarea iei românești

Decor, eleganță, stil – cămașa femeiască tradițională de Mărgău

Expoziția ,,Decor, eleganță, stil – cămașa femeiască tradițională de Mărgău” face parte din seria de evenimente organizate regulat, în jurul sărbătorii de Sânzâiene, care urmăresc să pună în valoare exemplare rare și valoroase din colecția de cămăși a Muzeului Etnografic al Transilvaniei.

Cu dragoste și dor de la Cluj. Sărbătoarea iei românești

Este important de subliniat faptul că, această instituție s-a alăturat încă de la început inițiativei comunității online ”La Blouse Roumaine” de a sărbători Ziua Universală a Iei, iar prin organizarea unor astfel de evenimente dorește să problematizeze chestiunea respectării statutului piesei originale de port și cea a cultivării tradiției în costum prin replici și piese de inspirație tradițională.

Colecția de ii care va putea fi vizitată timp de o lună iar exponatele sunt absolut superbe.

Cu dragoste și dor de la Cluj. Sărbătoarea iei românești

Colecția învățătoarei Maria Panea

Născută la începutul secolului XX, în anul 1920, în comuna Mărgău, Maria Penea nu a fost doar o dedicată învățătoare în satul său de baștină, ci și o iubitoare a ,,tot ceea ce este frumos”.

Cu dragoste și dor de la Cluj. Sărbătoarea iei românești

Cu dragoste și dor de la Cluj. Sărbătoarea iei românești

Cu dragoste și dor de la Cluj. Sărbătoarea iei românești

Cu dragoste și dor de la Cluj. Sărbătoarea iei românești

Astfel, de-a lungul vieții sale a adunat o impresionantă colecție de articole tradiționale – de la cămăși, șorțuri, brâie, opinci, căciuli, pălării până la piese de mobilier, fețe de pernă, fețe de masă sau războaie de țesut.

Cu dragoste și dor de la Cluj. Sărbătoarea iei românești

Cu dragoste și dor de la Cluj. Sărbătoarea iei românești

Întreaga colecție  a fost donată de învățătoarea Maria Penea în anul 1975 Muzeului Etnografic al Transilvaniei. Managerul Muzeului ne mărturisește valoarea inestimabilă a acestei colecții:

,,este foarte rar ca un muzeu să posede o colecție atât de mare – peste 350 de exemplare –dintr-un singur tip de artefact și dintr-o singură comună. O asemenea situație face posibilă o analiză aprofundată a bogăției stilistice, a evoluției structurale, a decorului, a tehnicilor de ornamentare întâlnite la somptuoasa cămașă mărgăoană. În același timp, expoziția constituie un omagiu adus fetelor și femeilor de odinioară, care – creând aceste piese de mare diversitate decorativă și înaltă valoare artistică – au generat un fond inestimabil de modele pentru creatoarele contemporane dornice să se conecteze la fluxul creator al artei tradiționale.”

Cu dragoste și dor de la Cluj. Sărbătoarea iei românești

Cu dragoste și dor de la Cluj. Sărbătoarea iei românești

Colecția dorește să explice importanța cămășii tradiționale nu doar prin funcțiile pe care aceste articole de vestimantație le-au avut – sociale, rituale, identitare, ci și prin calitatea sa de receptor al schimbărilor. Caracterul versatil al acestui articol vestimentar a făcut ca acesta să fie și cel mai expus schimbărilor. Îmbunătățirea calității vieții, beneficiile tehnico-industriale – toate au fost resimțite la nivelul cămășii tradiționale.

Dacă doriți să aflați mai multe despre nestemata colecție de cămăși femeiești tradiționale de Mărgău, expoziția de la Muzeul Etnografic al Transilvaniei poate  poate fi vizitată de miercuri până duminică, între orele 10.00-18.00, în perioada 23 iunie – 30 iulie 2017.

Cu dragoste și dor de la Cluj!

 

Articol scris de Veronica Onea, redactor Cluj.com 
Imagini: Veronica Onea. 

Comentarii